Maier Andrada-Victoria / Grădiniţa cu P. P. Nr. 19 Sibiu

EVALUAREA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR între modern și tradițional
METODE, TEHNICI, STRATEGII


Evaluarea în învățământul preuniversitar ocupă un loc primordial în actul instructiv-educativ de la clasă. De aceea, am ales să prezint evaluarea inițială în învățământul preșcolar.
Perioada de evaluare iniţială a cuprins toate secvenţele zilnice: ADP, ALA1, ADE, ALA2. Am avut în vedere identificarea cunoştinţelor deţinute de preşcolari, a deprinderilor şi priceperilor şi cunoaşterea capacităţilor de învăţare, în vederea reglării demersului didactic din perioada următoare.
Obiectivele prioritare ale acestui demers au fost:
• socializarea şi integrarea în grupă a copiilor nou veniţi şi coeziunea grupului;
• aplicarea unor măsuri ameliorative pentru unii preşcolari, concretizate într-un plan de sprijin şi recuperare, într-un plan de dezvoltare individualizat pentru copiii cu tulburări de limbaj cât şi cu activităţi suplimentare pentru copiii supradotaţi.
Algoritmul de elaborare a itemilor :
Primul pas în stabilirea itemilor evaluării a fost acela de a identifica scopul şi obiectivele evaluării, apoi să identificăm etapa şi tipul de evaluare adecvat,conţinutul adecvat obiectivelor şi pe cine evaluăm. Am selectat metode şi procedee, instrumente de evaluare. În continuare, am identificat normele sau criteriile de evaluare şi ,,pragul de reuşită”, acesta din urmă reprezentând ceea ce se consideră a fi nivelul minimal de reuşită al unei sarcini date, definit prin raport la un nivel de performanţă determinat ca acceptabil, la care se consideră că cel evaluat a atins un anumit obiectiv de conţinut. În final am construit itemii şi probele, am stabilit corelaţia dintre itemi, obiective şi descriptorii de performanţă. Am pus în aplicare probele, iar la finalizarea acestui proces complex am analizat rezultatele, am întocmit un raport pentru a putea compara tipurile de evaluare viitoare.
Concluziile desprinse în urma evaluării iniţiale m-au ajutat la realizarea predicţiei-stabilirea coordonatelor esenţiale ale activităţii viitoare, a obiectivelor, la alegerea strategiilor adecvate pentru obţinerea performanţelor care s-a oglindit în proiectarea didactică.
La activităţile din Domeniul estetic şi creativ precum şi la cele din Domeniul psihomotric au dovedit procentual cea mai mare atingere a comportamentelor vizate.
În privinţa limbajului şi comunicării, am sesizat necesitatea corectării vorbirii unor copii, a exprimării lor verbale. În această privinţă am apelat la logopedul grădiniţei şi împreună am stabilit strategii de ameliorare şi corectare. Am folosit pentru a le dezvolta şi forma abilităţi de comunicare metode interactive.
Activităţile din cadrul Domeniului om şi societate au vizat dezvoltarea muşchilor mici ai mâinilor, dobândirea dexterităţii în realizarea temelor, de aceea am pus accent pe desfăşurarea jocurilor ce vizau comportarea în diferite situaţii, ştiind că majoritatea copiilor au acest comportament în curs de dezoltare.
În general, am desprins ideea de a aborda munca în echipă, pe grupuri mici, chiar individual acolo unde este nevoie. Utilizând metode activ-participative dar şi cele de dezvoltare a gândirii critice am urmărit dezvoltarea flexibilităţii şi originalităţii în activităţile derulate.