CORINA TULEA / LICEUL „IOAN BUTEANU” GURAHONȚ, ARAD

EVALUAREA ȘCOLARĂ INFLUENȚATĂ DE FACTORI PERTURBATORI


Din punctul de vedere al profesorului, evaluarea este o activitate etapizată, la capătul căreia profesorul își dă seama care este pregătirea elevului, la un moment dat, în comparație cu așteptările lui și cu cerințele programelor școlare.
Din punctul de vedere al elevului, evaluarea este mijlocul prin care el realizează cum este perceput de profesor și cum îi apreciază acesta pregătirea.
Pentru a evita neînțelegerile sunt necesare niște standarde, adică niște etaloane ale pregătirii la care să se poată raporta atât profesorii cât și elevii. Studiile ne arată că aprecierea rezultatelor școlare este influențată de multe și numeroase circumstanțe în care se realizează actul educativ. Factorii care generează o obiectivitate scăzută în aprecierea rezultatelor se pot grupa raportându-i la profesor, la conținut, la elev, precum și la circumstanțe sociale în care se realizează evaluarea didactică.
„Efectul Halo” constă în supraaprecierea rezultatelor unui elev sub influența impresiei generale pe care și-a făcut-o în timp profesorul despre elevul respectiv. În acest caz, există tendința de a trece cu vederea unele greșeli sau rezultate mai slabe la elevii cu o bună reputație și de a ignora progresele școlare sau răspunsurile excelente date de „elevii problemă”.
„Efectul blând” se exprimă în tendința de a aprecia cu indulgență persoanele cunoscute, profesorul dovedind o mai mare precizie în notare abia după cunoașterea mai bine a tuturor elevilor.
„Eroarea de generozitate” constă în abordarea unor note excesiv de mari în raport cu nivelul de pregătire a elevilor prin probe deosebit de ușoare și o exigență scăzută. Această atitudine se produce, de regulă, în cazurile în care profesorul este interesat să denatureze realitatea datorată eșecurilor în demersurile sale instructiv-educative, să prezinte unele rezultate superioare pentru a fi apreciat în calitate de cadru didactic sau când se manifestă o empatie excesivă care în final duce la o lipsă de motivație din partea elevilor. De asemenea, poate fi produs și de modul simplist de apreciere a activității cadrelor didactice numai prin prisma notelor obținute la disciplina respectivă.
„Efectul Pygmalion” arată că se poate modifica comportamentul elevului în funcție de convingerea profesorului, așteptările profesorului influențează performanțele elevilor, atât pozitiv, cât și negativ.
„Efectul de contaminare” se referă la situația în care cunoașterea notelor atribuite de ceilalți profesori influențează aprecierea unui evaluator.
„Efectul de contrast” constă în existența unor diferențe mari în aprecierea unor răspunsuri succesive. Astfel, dacă după un elev care a răspuns foarte bine urmează un răspuns slab, există tendința de a-l subevalua pe cel din urmă, iar dacă un răspuns bun este succesorul unui răspuns foarte slab, va fi supraevaluat.
„Ecuația personală a evaluatorului” rezultă dintr-o exigență specifică fiecărui cadru didactic în aprecierea rezultatelor școlare. Unii profesori folosesc nota în chip de încurajare, alții recurg la note pentru a măsura obiectiv sau chiar pentru a constrânge elevul să depună un efort suplimentar.
„Factorii de personalitate ai cadrului didactic” pot influența modul de evaluare didactică. După unele opinii ar exista trei categorii de profesori:
– echilibrați, care folosesc întreaga gamă a notelor, stabili și fideli în apreciere, respectând criteriile de evaluare;
– extremiști: severi sau indulgenți;
– capricioși, care notează în funcție de dispoziția pe care o au.
În vederea optimizării procesului de evaluare este necesară conștientizarea erorilor subiective care pot apărea în procesul de evaluare.

BIBLIOGRAFIE:
Cucoș Constantin, Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, Iași, 2008
Voiculescu Elisaveta, Factori subiectivi ai evaluării școlare. Cunoaștere și control, Editura Aramis, București, 2004