ANGHEL MAGDALENA / G. P. P. Nr. 19 – Sibiu

METODA „BALONUL CU AER CALD” – EVALUAREA ȘI STIMULAREA CREATIVITĂȚII ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR


Creativitatea omului depinde de mai mulți factori: educația, nivelul dezvoltării fizice și cognitive ale fiecăruia dintre noi și nu în ultimul rând de experiențele anterioare.
La oricare dintre noi creativitatea poate fi mai mult sau mai puțin dezvoltată. În tot ceea ce fac, copiii își pot manifesta o atitudine creatoare: în crearea unei povești, a unei scrisori pentru Moș Crăciun, în rezolvarea unei probleme ilustrate la activitatea matematică, în realizarea unui desen, a unei lucrări practice etc.
Manifestările creative, existente înaintea intrării copilului în vârsta micii școlarități, sunt dirijate și valorificate într-o anumită măsură în familie și în grădiniță, iar orice rezolvare de situații problematice constituie în același timp o manifestare a creativității gândirii lor.
În contextul procesului educațional, o condiție indispensabilă de a cărei îndeplinire se ocupă educatoarea este cunoaşterea nivelului potenţialului creativ al copiilor de la grupă.
Jocul şi învăţarea prin joc oferă copilului nenumărate prilejuri de a combina şi recombina reprezentările pe care le posedă de a remodela lumea reală în diverse situații.
Una din modalitățile prin care putem evalua cunoștințe dar și creativitatea celor mici este crearea de situații-problemă. (Privim problema drept orice situaţie, dificultate, obstacol întâmpinat de gândire în activitatea practică sau teoretică pentru care nu există un răspuns gata formulat.)
Activitatea creatoare a copilului, în orice domeniu este manifestată, presupune şi creaţie evaluativă. De exemplu în analiza unei situații, copiii exprimă emoţii, trăiri, clădesc strategii. Evident, toate aceste aspect vor avea un puternic impact in dezvoltarea ulterioară a sentimentelor dar şi in dezvoltarea capacităţilor evaluative.
Metoda balonului cu aer cald permite, totodată, educatorului să evalueze nu doar nivelul de cunoștinte al copiilor privitor la toate etapele de proiectare a unei activități. Aceasta îi încurajează să descopere noi aspecte ale vieții (fie ea în colectivitate, fie în cercul restrâns al familiei), să rezolve situații-problemă (regăsite în diversele obstacole identificate), dar și să anticipeze ei înșiși situații neprevăzute, care pot fi văzute ca oportunități sau amenințări în bunul mers al lucrurilor. Evaluarea reprezintă, alături de predare şi învăţare, o componentă operaţională fundamentală a procesului de învăţământ. Ea constituie elementul reglator şi autoreglator, de conexiune inversă, aspect bine evidențiat de metoda aleasă spre exemplificare.
De asemenea utilizarea metodei prezentate evidențiază clar mai multe funcții ale evaluării, printre care amintim acum doar funcția de prognoză (a comportamentului şi performanţelor viitoare ale copiilor, posibile în diferite situaţii şi contexte pedagogice la care urmează a fi expuși) și funcţia de stimulare (a spiritului de responsabilitate al cadrului didactic pentru nivelul calitativ de pregătire asigurat copiilor).

Abilități vizate: munca în echipă, rezolvarea de probleme, luarea deciziilor, gândirea laterală, managementul informației.
Descrierea metodei:
Această metodă ajută copiii să exploreze și să analizeze toate aspectele unei „situații-problemă” într-o manieră ușor de înțeles. Totodată ei vor adopta o abordare structurată a aspectului supus discuției. Poate fi utilizată ca instrument ce ajută la planificarea, organizarea unui eveniment sau a unei activități.
Modul de organizare a grupei de copii: conținuturile pot fi abordate atât frontal cât și pe grupuri.
Modul de desfășurare a activității:
Copiilor li se prezintă imaginea unui balon cu aer cald și un set de întrebări structurate, referitoare la subiectul avut în vedere.
Ca de exemplu:
– „Cine trebuie să fie în balon?” (cine trebuie să fie la bordul balonului pentru ca acesta să pornească în călătorie= „cuvântul-motor” al activității)
– „Ce trebuie stabilit pt ca proiectul nostru să aiba succes?” (pe balonul în sine se „notează” toate elementele care sunt considerate a fi esențiale pt reușita proiectului )
– „Ce ne-ar putea ține pe loc?” (lângă ancoră vor fi notate aspectele care ar putea reprezenta piedici în derularea planului).
– „Ce ne-ar ajuta să înaintăm cu viteză maximă?” (se notează desupra balonului îmbunătățirile ce ar putea fi aduse pentru o și mai bună derulare a întregului proces, cum ar fi : implicare, motivație, creativitate)
– „Ce ar putea schimba cursul prestabilit al lucrurilor?” (de o parte și de cealaltă a balonului se notează posibile probleme ce pot apărea pe parcursul „călătoriei”)

O dată oferite răspunsurile acestor întrebări , copiii pot compara și analiza conținuturile propriilor baloane (în cazul în care totul se organizează pe grupuri )

Posibile abordări:
În cadrul unei activități de educație pentru societate învățând să planificăm și să organizăm o excursie; ajungem să luăm în discuție fel de fel de situații neprevăzute care ar putea schimba complet sau parțial „planul de călătorie”; mai departe, aceste discuții vor solicita gândirea creatoare generând soluții creative:

Ce planificăm? – excursia
Care sunt principalele aspecte pe care este necesar să le avem în vedere?
– participanții (de ce participă / nu ar putea participa anumiți copii la excursie?)
– scopul excursiei (Relaxare/vizită de studiu? De ce am alege relaxarea? De ce alegem vizita de studiu?)
– resursele financiare avute la dispoziție (De ce copilul Gigel nu are bani? Cum îl putem ajuta?)
– destinația către care ne îndreptăm: e aproape/e departe? E o locație cunoscută / necunoscută? Ce se poate întâmpla dacă alegem ca destinație o locație necunoscută?
– mijlocul de transport: cu ce ne-am putea deplasa? De ce cu autocar și nu cu tren?
– locul de cazare: ce ar trebui vizat și de ce: hotel mare, o pensiune, casele localnicilor?
– echipamentul (de ce luăm anumite articole? De care ne putem lipsi ? De ce am alege umbrela în defavoarea pelerinei?)
– trusa de prim ajutor (ce ar trebui să conțină și de ce ?)
– hartă
a) Ce ne-ar putea ține pe loc? – fenomenele meteo nefavorabile, starea de sănătate, urmări ale comportamentului nostru (pedepse)
b) Ce ne-ar ajuta să meargă și mai bine? – sprijin financiar suplimentar, reguli de comportare în excursie
c) Ce ar putea modifica chiar și în mică măsură planul nostru inițial? – probleme cu cazarea, eventuale accidentări, pană la autocar, condiții meteo nefavorabile, pierdem harta etc.

*Surse bibliografice:
2007, Northern Ireland Curriculum – Active Learning and Teaching – methods for Key Stage 3