Țînțaru Ionelia-Eugenia / Șc. Gimn. „C-tin Negreanu”, Dr-Tr-Severin

Evaluarea în învățământul preșcolar

Conceptul de evaluare reprezintă actul didactic complex, integrat procesului de învățământ, ce urmărește măsurarea cantității cunoștințelor dobândite, valoarea, performanțele și eficiența acestora la un moment dat, oferind soluții de perfecționare a actului didactic. Deoarece specificul activităților de învățare în grădinița de copii este în mare parte diferit decât la celelate stagii de formare (scoala primară,gimnazială, liceală) , este de înțeles că și evaluarea să fie diferită, folosind metode diverse, aplicate în funcție de specificul disciplinei de predare. Nu putem sa folosim strict aceleași metode , în aceeași manieră la două discipline diferite. Spre exemplu, la Domeniul Psiho-motric evaluam copiii în genere prin observare , pe când la Domeniul Limbă și Comunicare, putem folosi o listă lungă de metode de evaluare.
Evaluarea se mai pote folosi nu doar pe termen lung, ci și la finalul unei activități. Evaluarea activităţii se realizează printr-o formă de autoevaluare. La primirea indicațiilor de la educatoare, fiecare copil, îşi exprimă, în termeni corespunzători nivelului de vârstă şi de dezvoltare, părerea despre activitatea desfăşurată pe întreg parcursul zilei.
Potrivit Curriculumului pentru educație timpurie, evaluarea face parte din procesul de învățământ și are ca scop cunoașterea și aprecierea nivelului de cunoștințe, a dezvoltării capacităților și deprinderilor preșcolarilor, oferind o imagine și asupra competențelor și aptitudinilor educatoarei. Daca este facută eficient, evaluarea arată educatoarei masura în care au fost atinse obiectivele propuse, îl ajută să facă o diagnoză a progresului preșcolarilor și să regleze activitățile acestora în funcție de posibilitățile lor. Pentru perioada de evaluare, educatoarea va întocmi planificări calendaristice în care evaluarea trebuie să aibă obiective clar definite și moduri eficiente de investigare a rezultatelor școlare pentru fiecare preșcolar și pentru conținuturile care vor fi evaluate. Deoarece evaluarea are un rol reglator în activitatea de predare-învățare-evaluare, ea are nevoie de de niște direcții stricte pe care noi le numim obiectivele evaluării.
În cadrul obiectivelor generale ale evaluării , cele mai relevante ar fi: a) Să verifice realizarea principalelor obiective curriculare; b) Să realizeze recapitularea, sistematizarea și consolidarea capacităților preșcolarilor; c) Să amelioreze rezultatele învățării; d) Să stabilească programe suplimentare pentru preșcolarii cu rezultate bune și foarte bune și totodată să stabilească programe de recuperare pentru preșcolarii cu rezultate slabe sau modeste; e) Să facă o diagnoză a procesului de realizare a educației din grădinița de copii.
Cele mai des întâlnite forme de evaluare sunt: evaluarea inițială, continuă și finală.
Evaluarea inițială se realizează la începutul unui program de „instruire” și stabilește nivelul de pregătire a preșcolarilor în momentul inițierii programului respectiv, constituind o condiție hotărâtoare pentru reușita activităților următoare deoarece oferă educatoarei posibilitatea de a cunoaște potențialul fiecărui copil.
Pentru ca evaluarea inițială să fie eficientă, trebuie elaborate criterii și modalități de verificare, măsurare și apreciere a nivelului de pregătire a preșcolarilor, pornind de la obiectivele propuse.
Datele obținute ajută la conturarea activității didactice în trei planuri: stabilirea modului adecvat de predare a noului conținut al programei, organizarea unui program de recuperare, dacă este cazul, și adoptarea unor măsuri de sprijinire și recuperare a unora din preșcolari.
Evaluarea formativă își propune să verifice toți preșcolarii asupra conținuturilor predate, fapt ce permite ca educatoarea să cunoască pregătirea copiilor, identificarea lacunelor, după fiecare secvență de învățare să adopte măsuri pentru ameliorarea procesului de învățământ.
Evaluarea finală intervine la sfârșitul unei perioade mai lungi de învățare, la sfârșit de semestru, an școlar, ciclu de învățământ. Se realizează prin verificări parțiale pe parcursul programului și o estimare globală a rezultatelor, pe perioade lungi. Este centrată pe o evaluare de bilanț, regrupând mai multe unități de studiu.
Probele orale sunt cele mai utilizate metode de evaluare din grădiniță. Acestea oferă o interacționare directă între educatoare și copil. Sunt flexibile și pot alterna întrebările în funcție de calitatea răspunsurilor. Probele orale oferă copilului posibilitatea de a formula răspunsurile libere, fără a le structura; poate să-și justifice răspunsul.
Portofoliul este o metodă de evaluare care înmagazinează date despre progresul copilului, poate fi considerat ca o „carte de vizită” a preșcolarului.
După Ausubel „evaluarea merită un loc important în învățământ, din care face parte integrantă. Ea are întotdeauna un raport direct sau indirect cu progresul, în extensie și în calitate, al învățării.” Astfel, evaluarea este prioritară în cadrul procesului de învățământ din țara noastră, fiind considerată o sursă a soluțiilor de perfecționare a actului didactic

Bibliografie:
1.Curriculum pentru educație timpurie, 2019;
2.L. Stan,Pedagogia preșcolarității și școlarității mici, Editura Polirom, 2014. București;
3.http://www.scoalaargeseana.ro/didactica-magna/2120-metode-si-tehnici-de-evaluare-in-invatamantul-prescolar;