Theiss Loredana

EVALUAREA, INTRE MODERN ȘI TRADIȚIONAL

Atingerea finalitaților propuse în desfășurarea unui demers didactic optim implică folosirea celor mai potrivite metode, mijloace și strategii. Evaluarea tradiționala care urmarea ca în urma predarii în care educatoarea demonstra, explica și transmitea informații, iar rolul copiilor era acela de a urmării și reda fidel informațiile, a trecut. Dacă în trecut era importanta cantitatea informației primite și redate, cu cât mai multă fidelitate, astăzi se mizeazăi pe importanța calitătii informației și ceea ce poți demonstra ca poți face cu ea, și cum o aplici.
Remarca lui F. Foebel este grăitoare ,,Scopul educației și instrucției este de a scoate din ce in ce mai multe informații de la individ, decat de a introduce din ce în ce mai multe informații în mintea acestuia,,
Evaluarea tradițională urmărea reproducerea cantitativă de informații, in urma transmiterii de cunoștinte, comparativ cu evaluarea modernă care este formativă și se folosește de metode, mijloace și strategii moderne, și de perfecționare a metodologiei didactice de învațare și evaluare, care pune accent pe dezvoltarea găndirii, formarea de deprinderi și comportamente, încurajează participarea copiilor, creativitatea, inițiativa și comunicarea. ,,Adevarata învațare este aceea care permite transferul achizițiilor în contexte noi,,
Dupa cum Ion T. Radu remarca: ,,Evaluarea performanțelor școlare este tot mai mult înțeleasă nu ca o acțiune de control….ci ca un proces ce se interpune organic cu celelalte procese ale actului didactic, exercitand o funcție esențial formativă, concretizată în a informa și a ajuta în luarea unor decizii cu scop de ameliorare a activității în ansamblu,,
Evaluarea copiilor este necesar sa oglindească capacitațile cadrului didactic de predare, stăruințele demersului didactic practicat, epuizarea metodelor, strategiilor și mijloacelor moderne.
O condiție optimă nu o reprezintă excluderea metodelor tradiționale și axarea pe motedele moderne de evaluare, ci împletirea metodelor tradiționale de evaluare cu cele moderne, profesorului revenindu-i sarcina de a selecta și folosi metodele eficiente de evaluare.
Metodele de evaluare fie ele tradiționale sau moderne au puncte tari și puncte slabe. Metodele moderne sunt complementare celor traditionale, ele pot oferii copiilor posibilitatea nu doar de a arata ceea ce știu, dar și ceea ce pot să facă cu ceea ce știu.
Avantajele metodelor moderne de evaluare sunt acelea că implică participarea și interacțiunea, stimulează atenția și gândirea, oferă copiilor posibilitatea de a-și dezvolta comportamente în vederea unor abordări complexe, creative, dezvoltă imaginația, le ofera copiilor posibilitățile lucrului individual, dar și în echipe la realizarea sarcinilor de lucru, necesită atenție și concentrare sporită, o provocare și o întrecere în a demonstra asimilarea de noi cunoștințe, evaluarea modernă se folosește de comunicarea multidirecțională vs uniderecțională pe care o abordeaza evaluarea tradițională.
Dupa cum afirma Sorin Cristea: ,,Daca copiilor nu li se ofera ocazia discuției, a investigației, a acțiunii și eventual a predării, educația nu are loc,,
Este impetuos necesar ca educatoarea să dea dovadă de flexibilitate și creativitate în alegerea metodelor de evaluare, prin care să evite rutina.
Printre metodele moderne de evaluare regăsim portofoliul preșcolarului, proiectul, studiu de caz, metoda R.A.I
Ne vom opri la metoda: ,,Studiu de caz,, evidențiind etapele desfașurării metodei de evaluare, care poate fi aplicată și preșcolarilor în cazul dezbaterii subiectelor legate de efectele acțiunilor oamenilor în ceea ce privește distrugerea naturii. Domeniul de aplicare este: om și societate, cu referire la educație pentru societate, folosind ca mijloc de realizare: convorbirea dupa ilustrații. In prima etapă se expun imaginile, acestea putănd fii în numar de 4-5 reprezentând câte un caz înfațișând distrugeri făcute de către om asupra mediului, analizându-se fiecare caz în parte. Se dezbat rănd pe rănd cazurile prin răspunsuri la întrebări.
Urmatoarea etapă stabilește variante de soluționare. Exemplu de întrebare: Ce trebuia făcut? Cum trebuia să se procedeze?
Urmează compararea variantelor de rezolvare. Exemplu de întrebare: Care credeți că este cea mai buna soluție de rezolvare în primul caz?
Dupa comparare se alege soluția și se face evaluarea asupra modului cum au fost prezentate soluțiile, și asupra capacităților de argumentare.
Studiu de caz este o metoda care evaluează capacitațile de analiză ale copiilor, înțelegerea faptelor și fenomenelor. Aceasta metodă poate fi folosită îndeosebi la grupele mari de preșcolari.