Rusu Doina / Liceul Tehnologic „C. A. Rosetti”, Constanţa

PORTOFOLIUL LA ISTORIE

Evaluarea şi autoevaluarea sunt componente fundamentale ale procesului de învăţământ,ele având rolul de reglare, optimizare şi eficientizare a activităţilor de predare-învăţare. Evaluarea tradiţională tinde să piardă teren in ultimii ani şcolari, mai ales de când a intervenit pandemia de covid şi cursurile, în mare parte, au trecut în registrul online. Tocmai de aceea s-a recurs masiv la evaluarea modernă, complementară care „ prezintă cel puţin două caracteristici: pe de o parte, realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legătură cu instruirea/învăţarea, de multe ori concomitent cu aceasta; pe de altă parte, ele privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai îndelungată, care vizează formarea unor capacităţi, dobândirea de competenţe şi mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învăţare.”
În cadrul evaluării moderne, complementare se inscrie şi portofoliul. Portofoliul este un instrument utilizat în cadrul evaluării sumative, care permite estimarea progresului în învăţare al elevului, prin raportare la achiziţiile realizate în perioade de timp mai mari (semestru, an şcolar sau chiar ciclu de învăţământ) sau mai mici (modul, capitol mai amplu sau la istorie pe o perioada mare de timp studiata precum antichitatea, Evul Mediu, perioada modernă sau perioada contemporană).
Structura unui portofoliu variază în funcţie de materia la care e făcut, de cerinţele/obiectivele indicate de profesor, de timpul pe care il are la dispoziţie elevul pentru întocmirea portofoliului, de dificultăţile şi specificul informaţiilor care trebuie introduse în portofoliu , etc . El se poate realiza la fiecare materie/ştiinţă in parte, din cele care se predau la şcoală astăzi. Portofoliul la istorie se include şi el în lungul şir de metode şi tehnici alternative de evaluare din învăţământ. Portofoliul ca formă de evaluare se poate utiliza la orice vârstă , la toate formele de învățământ și ca orice metodă prezintă avantaje și dezavantaje în aplicarea ei.
Avantaje :
• se poate realiza individual sau pe grupe
• evaluarea prin portofoliu nu este stresantă pentru elevi, ci motivantă; se diminuează factorul stres.
• este un instrument flexibil, uşor adaptabil la specificul disciplinei, clasei şi condiţiilor concrete ale activităţii; permite evaluarea capacității de analiză, sinteză și selecție a elevului;
• dă posibilitatea elevului de a lucra în ritm propriu şi de a se implica activ în rezolvarea sarcinilor de lucru stabilite;
• repartizarea diferitelor sarcini în cadrul grupului oferă fiecăruia posibilitatea de a face ceea ce ştie cel mai bine;
• stimulează spiritul de cooperare şi întrajutorare care animă clasa;
• implică elevul în propria evaluare şi în realizarea unor materiale care să-l reprezinte cel mai bine, deci permite autoevaluarea, ba chiar se dezvoltă capacitatea de autoevaluare;
• prin portofoliu elevul poate realiza sarcini complexe ( crește validitatea instrumentului de verificare);

Dezavantaje:
– nu toți elevii pot fi responsabilizați în realizarea portofoliului;
– elevii ,,fără experiență,, trebuie dirijați, corectați;
– dificultatea în identificarea originii probelor (dacă este o realizare proprie sau au nui frate mai mare, părinte);
– necesită timp mare de realizare și de evaluare;
– necesită întocmirea unor liste obligatorii de conținut ;
– necesită stabilirea unor criterii concrete de evaluare;
– dificultatea de a acoperi toate obiectivele învățării;
– pune accent deosebit pe forma de prezentare, de multe ori în detrimentul conținutului

Portofoliul la istorie
Poate fi structurat astfel:
○ portofolii de prezentare (poate cuprinde lucrări reprezentative pentru cel evaluat)
○ portofoliu de progres (poate cuprinde lucrări desfășurate pe parcursul unei activități)
○ portofoliul de evaluare (poate cuprinde obiective, resurse, modul de desfășurare a activității, instrumente de evaluare, rezultate, concluzii)
La modul general structura unui portofoliu la istorie trebuie să aibă în vedere următoarele:
-lucrările pe care le face elevul individual sau în grup-cronologii istorice, dicţionare de termeni de specialitate, hărţi istorice desenate de elev/elevi:
-Rezumate de lecţii, fişe de lucru rezolvate, teme rezolvate, fişe individuale de studiu, proiecte, teste;
-Eseuri despre o temă data-eveniment istoric, gen război, revoluţie, congres, personalitate istorică, lideri de state, de partide, etc.;
-articole, referate, comunicări- cu acelaşi conţinut ca la eseuri dar pe un subiect stabilit anterior cu profesorul de istorie, acestea , eventual, putând fii publicate în revistele şcolii, în altele de specialitate, în ziarele locale, prezentate la o televiziune locală cu ocazia unui eveniment, de exemplu- Reintegrarea Dobrogei la patria mamă-1878,sau folosite în cadrul şcolii la dezbateri, mese rotunde cu specific istoric, etc;
-înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau alături de colegii săi;
-reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;
-autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;
-alte materiale: hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului/ grupului la derularea şi soluţionarea temei date;
-obiective viitoare pornind de la realizările curente ale elevului/ grupului, pe baza intereselor şi a progreselor înregistrate;
-comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare şi/ sau ale altor părţi interesate (de ex. părinţii);
-rezultate ale activităţilor de autoevaluare;
-planuri de acţiune/ evaluări/ activităţi viitoare planificate de către elev;
-comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.

In concluzie, portofoliul este un instrument complex de evaluare fiind „cartea de vizită ” a activității elevului, realizat mai bine , sau mai puţin corect de elev in care sunt aşezate ,,creaţii” ale muncii sale, cu scopul de a scoate în evidenţă „ cele mai reprezentative produse ale activității sale într-o anumită perioadă de timp, incluzând aspecte esențiale cognitive, afective și psihomotorii ale dezvoltării elevului.”

BIBLIOGRAFIE:
Albu, M., Metode şi instrumente de evaluare în psihologie, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2000
Bocoş, Muşata,, Instruirea interactivă, Presa Universitară Clujeană, 2002,
Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Aramis, 2002.
Cerghit, Ioan, Bunescu, Vasile, Metodologia instruirii, in Curs de pedagogie, Universitatea Bucureşti, 1988.
Cucoş, Constantin, 2008, Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, Iaşi.
Ghinea Irina, Prof. Cristea Stănescu, Şc. cu cls. I-VIII ”” Cornu-Prahova, ” Portofoliul, metodă complementară de evaluare”
Grădinaru Hilda Mariana- Formator de profesor evaluator de competente profesionale ,Proiect naţional, numit „ Portofoliul”, Program B , Grupa I
Oltea Nistor, prof. Școala Gimnazială George Voevidca, Câmpulung Moldovenesc (Suceava), Portofoliul – modalitate alternativă de evaluare a elevului, publicat pe 8 decembrie 2018 pe site-ul iteach.ro/experientedidactice/portofoliul-modalitate-alternativa-de-evaluare-a-elevului
Radu T,Ion, Evaluarea în procesul didactic, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, ed. a 3-a, 2007.