Raduly Judit / Școala Gimnazială ”Végh Antal”, Comuna Cernat, Județul Covasna

Evaluarea tradițională – evaluarea modernă; analiza comparativă


Modernizarea procesului de invățământ din gradiniță implică mai multe componențe: proiectarea didactica, tehnici si instrumente de cunoaștere și evaluare a copiilor, parteneriate educaționale, activități extracurriculare, o metodologie didactică activă. Pentru creșterea calității procesului instructiv – educativ din gradiniță urmărim perfecționarea metodelor tradiționale, dar si introducerea unor metode si procedee educative.
Metodele implica mult tact pedagogic din partea educatoarelor deoarece stilul didactic trebuie să-l adopte in funcție de personalitatea copiilor. Regândirea educației formale duce la schimbarea relației cu copii promovând un dialog reciproc, constructiv. Proiectarea unui demers didactic, diferit de cel tradițional dă posibilitatea fiecarei educatoare să-si valorifice propria experiență prin utilizarea unor metode moderne intr-o abordare interdisciplinara.
Evaluarea copiilor solicită timp îndelungat, răbdare, consemnarea răspunsurilor sau a observațiilor educatoarei. Sistemul metodologic al evaluării rezultatelor și progreselor copiilor cuprinde mai multe metode și procedee de examinare.
Evaluarea are rolul de a măsura și aprecia, în funcție de obiective, eficiența procesului de predareînvățare, raportată la îndeplinirea funcțiilor ei, la cerințele economice și culturale ale societății contemporane. Din perspectiva momentului efectuării și a modului de interpretare a datelor cu relevanta în desfășurarea procesului didactic, se contureaza utilizarea în învățământul preprimar a urmatoarelor de evaluare:
* evaluare inițială
* evaluare cumulativă- sumativă
* evaluare formativă- continuă
Evaluarea inițială – se realizează la începutul anului școlar, în momentul inițierii unui program de instruire, și are rol de a stabili nivelul de cunoștinte, priceperi și deprinderi, de a cunoaște capacitățile de învățare ale copiilor.Concluziile desprinse în urma evaluării inițiale ajută la realizarea predicției – stabilirea coordonatelor esențiale ale activității viitoare, a obiectivelor, alegerea strategiilor adecvate pentru obținera performanței copiilor, ritmul de parcurgere a conținuturilor, deci premisa pentru eficienta procesului de învățământ preșcolar viitor, care se va oglindi în planificarea semestrială.
Datele obținute la acest tip de evaluare ajută la conturarea activității didactice în trei planuri: o stabilirea modului adecvat de predare a noului conținut, o organizarea unui program coerent de recuperare pentru intreagă grupă de copii, o aplicarea unor măsuri recuperatori pentru unii copii din grupă, fie de sprijin și recuperare, fie activitate suplimentară pentru copiii supradotați.
Evaluarea formativă- continua este una din formele cele mai des utilizate în grădiniță și se manifestă în toate activitățile derulate, de la observarea continuu a comportamentului copiilor, a reacțiilor pe care le au la diverse solicitări, a semnalării progreselor pe care le fac prin rezolvarea unor sarcini cu un grad ridicat de dificultate, până la recompensarea succeselor pe care copiii le obțin.
Utilizarea acestei forme de evaluare ajută atât educatoarea , dar în special copilul la reglarea activității. Evaluarea sumativă, cumulativă se realizează de regula la sfârșitul unui semestru, al unui an școlar, urmărește să realizeze un sondaj despre cunoștințele și achizițiile copiilor în urma participării la un anumit program educațional. Deoarece activitatea din grădiniță are preponderent un caracter formativ, educativ, cu finalități ce nu se pot concretiza imediat, ci într-o viziune de construc܊ie pas cu pas, în colaborare cu alți factori, evaluarea este fragmentară, incompletă, unele rezultate apar mai târziu, în școală sau la finele ei.
Metoda observației constă în surprinderea și consemnarea elementelor definitorii pentru dezvoltarea copilului. Presupune stabilirea unui scop, elaborarea unui protocol de observație, precizarea instrumentelor, consemnarea datelor în protocol, interpretarea acestora din punct de vedere psihopedagogic. Aceste date pot oferi un tablou complex al evoluției și dezvoltării copilului. Evaluare orală se realizează prin metoda conversației care se folosește mai frecvent și într-o formă mai complexă începând cu grupa mijlocie. Evaluarea scrisă se realizează în principal prin utilizarea fișelor, care pot ajuta la îmbinarea muncii frontale cu munca individuală și constituie elemente specifice în evaluarea formativă. Evaluarea prin probe practice se realizează prin metoda jocului și a exercițiului.
Operarea în plan obiectual este specifică învățării la vârsta preșcolară și se materializează prin exerciții-joc ce solicită o rezolvare acțional-practică. Metodele tradiționale pentru evaluarea activității preșcolarilor vot fi completate de metodele complementare de metode alternative (portofoliul, proiectul, investigația, studiul de caz), astfel încât educatoarea va concepe adevărate strategii evaluative care să reflecte nivelul de dezvoltare atins de preșcolar, strategii ce vor fi utilizate într-un climat deschis, felxibil, degajat, permisiv, care să le inspire copiilor dorința de a participa la astfel de activități fără teama de eșec.
Evaluarea moderna este asociața grijii față de măsurarea și aprecierea rezultatelor.Nu este un scop în sine, un simplu control, ci se realizează în vederea adoptării unor decizii și măsuri ameliorative,pune accent pe problemele de valoare și pe emiterea judecății de valoare, acordă preponderența funcției educative a evaluarii,încearcă să devină o interogație globală, preocupată de promovarea aspectului uman in general,acoperă atât domeniile cognitive, căt și pe cele afective și psihomotorii ale invățării școlare,se ocupă atât de rezultatele școlare cât și de procesele de predare și învățare pe care le implică,se constituie parte integranta a procesului didactic, nu mai este privita din exteriorul acestuia, dezvoltă tot timpul o funcție de feed-back pentru copil,tinde să informeze și personalul didactic asupra punctelor tari și punctelor slabe ale eforturilor depuse, asupra eficienței activității didactice,își asuma un rol activ, de transformare continua a proceselor de predare si de invtare, de intervenție formativă, devine un proces continuu si integrat organic procesului de instruire,evaluarea devine un mijloc de comunicare de informatii asupra stadiului invățării, în vederea ameliorării sau reorganizării acesteia.
Evalueaza copii în raport cu o normă, cu criterii dinainte formulate ,aceste criterii sunt cunoscute și de evaluator si de evaluat. Solicită o diversificare a tehnicilor de evaluare, a metodelor și creșterea gradului de adecvare a acestora la situații didactice concrete.Vizeaza deschiderea evaluării spre mai multe perspective ale spațiului școlar. Centrează evaluarea pe rezultatele pozitive, fară a sancționa in permanenta pe cele negative,copilul devine partener cu drepturi egale, intr-o relație educațională care are la baza „un contract pedagogic”,oferă transparența și rigoare metodologica, caută să aprecieze și eficacitatea ansamblului de procese care trebuie să conduca la invățare.
Evaluarea realizată în preșcolaritate devine o modalitate de sporire a rolului educației organizate în formarea personalității, educatoarea îndeplinindu-și misiunea nobilă de a pregăti copilul pentru integrarea cu succes în activitatea școlară.