Polizache Marian Valentin / Liceul Tehnologic,, Goga Ionescu,, TituPolizache Mirela / Scoala Gimnaziala Potlogi/Scoala Gimnaziala,,Spiru Haret,, Branistea

Perspectiva abordarii integrate in procesul de predare-invatare-evaluare

1.Formarea viziunii interdisciplinare asupra lumii
Lumea în care trăim şi în care vor trăi copiii pe care îi pregătim are nevoie de oameni care să gândească interdisciplinar, care să treacă cu uşurinţă de la un domeniu la altul şi care să-şi îndeplinească cu succes rolurile sociale pentru care sunt pregătiţi. Un învăţământ interdisciplinar poate să-i ajute pe copii să dobândească o privire de ansamblu asupra vieţii şi universului, să asimileze mai temeinic valorile fundamentale şi să distingă mai uşor scopurile de mijloace. Abordarea integrată şi interdisciplinară porneşte de la ideea că nici o disciplină de învăţământ nu constituie un domeniu închis, ci se pot stabili legături intre discipline.
2.Pregătirea acţiunilor şi proiectarea
Capacitatea de învăţare, raportată la o anume competenţă, include procesarea şi înţelegerea informaţiei relevante pentru domeniu, asimilarea unor informaţii noi prin instrucţiuni, surse de documentare etc., în ultimă analiză, se construieşte pe cunoaşterea limbii şi a limbajului specific domeniului. Astfel, se stabilesc şi se analizează finalităţile, obiectivul cadru transdisciplinar şi cel al disciplinelor implicate, se prelucrează sub forma obiectivelor de referinţă prin ordonarea, echilibrarea, adaptarea şi operaţionalizarea lor, se stabilesc conţinuturile esenţializate şi restructurate, apoi se aleg strategiile specifice, timpul util de aplicare, modalităţile de evaluare şi alte acţiuni anticipate.
3.Selectarea şi ordonarea logică a conţinuturilor
Pentru formarea conceptelor, pentru realizarea raporturilor între conţinuturile diferitelor discipline, se vor selecta, se vor structura idei, se vor construi argumente, se vor formula întrebări şi sarcini, demonstraţii, ilustrări, expuneri şi aplicaţii. Acestea conduc la o mai bună inţiere şi însuşire a culturii, dar şi a tehnicilor muncii intelectuale, a modurilor aplicative specifice, a capacităţilor de autoformare, în perspectivă prin:
*dobândirea abilităţilor în apropierea intelectuală şi spirituală de realitatea înconjurătoare;
*formarea deprinderilor de învăţare activă şi autonomă;
*capacitate de selecţie, sinteză şi utilizare a conţinuturilor;
*abilitatea de a corela valorile culturale;
*crearea de situaţii aplicativ-educative;
Condiţii de climat psihosocial
Se vor alege cele mai eficiente modalităţi de comunicare şi cooperare, de influenţare a participării elevilor, se va defini stilul de conducere al activităţilor în intenţia stimulării concepţiei favorabile a elevilor despre sine.
4.Situaţii educaţionale de formare a capacităţilor de comunicare
Se va urmări dobândirea competenţelor de informare documentară, de consemnare şi stocare a informaţiilor, de identificare şi găsire a resurselor, de selecţionare a informaţiilor relevante şi necesare, de ordonare a lor, de sesizare rapidă a ideilor esenţiale, de completare continuă a datelor, a fişelor, a lecturilor, de întocmire a unor rezumate, sinteze. Metodele ştiinţifice de cercetare au prioritate: observarea, experimentul, stabilirea relaţiilor cauzale, modelarea. Studiul independent şi valorificarea informaţiilor din surse extraşcolare, exersarea şi verificarea activităţilor intelectuale în grupuri mici, formularea ipotezelor, distribuirea rolurilor, exprimarea, comentarea şi valorificarea ideilor personale ale elevilor sunt prioritare.
5.Legendă – Adevăr – Istorie o posibilă temă de studiu pentru integrarea într-o societate democratică
Pentru realizarea tematicii propuse prin proiectare, s-a conceput o lucrare modernă din punct de vedere didactic, prin care s-au selecţionat şi adoptat soluţii metodologice axate pe activitatea elevului, în vederea formării capacităţilor de autoinstruire, a capacităţilor de comunicare.
Lucrarea se prezintă grafic de tip modular, conţine tabele, scheme, citate, hărţi, desene, imagini, sarcini de lucru care vizează performanţa. Temele propuse, metodele şi procedeele alese au intenţia de a conduce spre, însuşirea tehnicilor de muncă intelectuală, de autoinstruire prin:
*trimiteri la lecturi literare, geografice şi istorice, la documente istorice autentice;
*invitaţie la efectuarea unor vizite la muzee, expoziţii, monumente;
*efectuarea unor excursii tematice;
*audierea sau vizionerea de spectacole cu caracter istoric-geografic-moral civic.
Tratarea fiecărei teme se face în mod diferit, stimulând curiozitatea ştiinţifică a elevilor, creând motivaţia studiului. Invitaţia la cercetarea şi studierea altor lucrări istorice, geografice, literare, vizitarea unor monumente, muzee, dorinţa de a efectua excursii la locuri istorice, cunoaştarea unor lucrări artisticoplastice şi muzicale inspirate din trecutul istoric al poporului român se vor reflecta în componenta atitudinală a personalităţii în formare a micului şcolar..
Realizând o abordare transdisciplinară la nivelul ariilor curriculare: limba şi comunicare, om şi societate, arte şi consiliere şi orientare, se respectă principiul psihogenetic al stimulării şi accelerării inteligenţei, ca şi cel al construcţiei structurilor intelectuale, dezvoltând elevilor o motivaţie interioară actului învăţării prin succesul obţinut, prin creşterea nivelului de reuşită, prin atingerea unor performanţe.

Bibliografie:
1. Ciolan, Liviu., Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008;
2. Costea, Ovidiu (coord.), Metodologia de implementare a domeniilor de competenţe cheie europene în curriculumul şcolar aplicat, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 2010;
3. Cucoş, Constantin, Teoria şi metodologia evaluării, Editura Polirom, Iaşi, 2008;
4. Pacearcă, Ştefan, Rey Bogdan, Carette, Valentin, Competenţele în şcoală. Formare şi evaluare, Editura Aramis, Bucureşti, 2012.