ÎNVĂȚARE ȘI EVALUARE PRIN METODA PROIECTULUI
Considerând condiția fundamentală pentru randamentul școlar definită prin caracterul conștient al învățării, metoda proiectului la copiii preșcolari are tocmai scopul de a iniția acest caracter.
În cadrul grădiniței metoda proiectului este adaptată sub forma proiectelor tematice fiind utilizată ca modalitate de evaluare formativă a progresului preșcolarilor. Pornind de la ideea potrivit căreia activitatea de grup este stimulativă și din dorința de a crea copiilor oportunitatea de a dezvolta o învățare activă, extinsă până la limitele pe care le stabilește copilul și bazându-ne pe interesul manifestat de copil pentru anumite subiecte se pot desfășura cu preșcolarii proiecte cu teme variabile.
Exemple de proiecte tematice: ,,Culorile toamnei‖, ,,Toamna și hărnicia‖, ,,Fenomene ale naturii‖, ,,Vine Moș Crăciun‖, ,, Jocuri și sporturi de iarnă‖, ,, Toți românii cântă Hora Unirii‖, ,,Animale domestice‖, ,,Animale sălbatice‖, ,,Sfârșit de iarnă‖, ,,De ziua mamei‖, ,,Meseria – brățară de aur‖, ,,Mijloace de locomoție‖, ,,Înfloresc grădinile‖, ,,Păsările de curte și puii lor‖, ,,Păsări călătoare‖, ,,Paștele la români‖, ,,Primăvara – anotimpul hărniciei‖, ,,Legume timpurii‖, ,,În lumea insectelor‖, ,, În curând voi fi școlar‖, ,,Pretutindeni trăiesc copii‖ etc.
Proiectul este recomandat atât ca modalitate de învățare cât și ca metodă de evaluare este o activitate amplă ce se derulează pe parcursul câtorva zile sau săptămâni și oferă copiilor prilejul de a se afla într-o situație autentică de cercetare. Concentrat pe efortul voit al copilului, pe înțelegerea subiectului în toată amploarea lui, proiectul asigură o învățare activă, oferă posibilitatea copiilor de a arăta ce știu, dar mai ales ceea ce știu să facă, să-și pună în valoare anumite capacități. Prin această metodă, copii intră direct în contact cu realitatea, iar procesele, fenomenele, obiectele sunt investigate în dimensiunile și caracteristicile lor reale, așa cum se manifestă în realitate.
Limbajul și exersarea operațiilor intelectuale îi conferă copilului preșcolar autonomie și posibilitatea de a se mișca cu ușurință în mediul apropiat sau mai îndepărtat şi de a experimenta evenimente și fenomene care mai târziu, vor avea o semnificație aparte pentru un domeniu sau altul de cunoaștere.
Incursiunea copilului în lumea înconjurătoare, cu obiecte, ființe și fenomene diverse are un scop bine definit și anume achizițiile pe care acesta le face în planul limbajului urmăresc să-i formeze capacități de a-ți exprima liber și de a-și argument părerile despre aspectele abordate.
Activitățile matematice, ca și activitățile de cunoașterea mediului, îi facilitează copilului medierea cu lumea științelor prin intermediul operațiunilor intelectuale. Accentul cade în aceste activități pe utilizarea cunoștințelor în contexte variate, pe rezolvarea şi construirea de probleme ( situații . problemă, situații – experiment) și pe deprinderea ordinii în gândire, care poate influența copilul în plan atitudinal și social.
Activitățile de acest gen, respectiv activitatea matematică și de cunoaștere a mediului se vor desfășura sau vor fi inițiate, cu predilecție, în zonele ,,Colțul căsuței sau Construcției, dar în același timp urmărind parcurgerea programei într-un mod cât mai atractiv și lejer pentru copii.
În procesul de evaluare am avut vedere nu numai produsele finale, ci însuși desfășurarea procesului de învățare ce a constituit pentru mine prilejul de a observa copiii în timp ce lucrează, de a urmări relațiile de colaborare stabilite între copii în timpul lucrului.
Pentru activitățile finale a proiectelor tematice fiecare copil întocmește un portofoliu. Metoda proiectelor poate fi foarte bine corelată cu metoda portofoliului.
Se evaluează fiecare proiect urmărind, observând şi dirijând copiii pe toată durata realizării lui.
Evaluarea acestui tip de proiect cuprinde două faze:
evaluarea activității desfășurată de copii pe parcursul derulării proiectului
evaluarea produsului final
Evaluarea se face global pentru toți membrii unei grupe ținând cont de nivelul de implicare fiecărui copil în desfășurarea activității, de metodele de lucru utilizate, de claritatea prezentării, precum și de gradul de finalizare a sarcinii pe care a avut-o de realizat grupa.
BIBLIOGRAFIE:
Cerghit, I., Didactica, E.D.P. – R.A., București 1998;
Cucoș, C., Psihopedagogie – Curs elaborat în tehnologia I.D.D. , Editura Polirom Iași, 1998;
Mătăsaru, M., Chiriloaie, M., și colaboratorii – Proiectarea didactică în învățământul preșcolar, Editura Activ, Bacău, 2003;
Preda, V.(coord.) – Metoda proiectelor la vârste timpurii, Editura Miniped, București 2002;
XXX – Programa activităților instructiv – educative în grădinița de copii, Editura V& Integral, București, 2000.
Petrea Nicoleta / Școala Gimnazială Homocea, județul Vrancea
29
aug.