Petcoviciu Oana / Colegiul Național „Elena Ghiba Birta” Arad

DESPRE EVALUARE ȘI ROLUL EI

„Evaluarea constă într-o măsurare sau apreciere, cu ajutorul criteriilor, a atingerii obiectivelor sau a gradului de proximitate a unui rezultat școlar în raport cu o normă.”[1]
Evaluarea și rezultatele evaluării elevilor ajută cadrele didactice să planifice, să implementeze și să revizuiască procesul instructiv educativ la clasă. De asemenea, cadrele didactice pot utiliza aceste rezultate pentru a răspunde mai bine nevoilor, adesea diverse, ale elevilor – „fiecare model de predare/ proces de învățare necesită ca profesorii să își bazeze deciziile de instruire, de notare și raportare pe unele cunoștințe despre progresul elevilor către rezultatele dorite ale învățării.”[3]
Sintetizate de Yvan Abernot, caracteristicile evaluării sunt:
 evaluarea școlară este un mijloc în slujba progresului elevului, nu un scop în sine;
 evaluarea trebuie să fie integrată și să susțină procesul instructiv – educativ;
 evaluarea trebuie să aprecieze traseul educațional parcurs de elev (dacă acesta a înregistrat sau nu a înregistrat progres);
 evaluarea trebuie să stimuleze activitatea elevului și să faciliteze progresul său;
 evaluarea trebuie făcută obiectiv;
 a evalua un elev înseamnă și a-i transmite informații utile;
 evaluarea trebuie să-l ajute pe elev pe tot parcursul vieții;
 evaluarea trebuie să se adreseze unei ființe în devenire, care nu a încheiat procesul de formare;
 evaluarea trebuie să fie în serviciul elevului și să-l ajute să-şi construiască viitorul.
Deoarece, strategiile de evaluare au ca obiectiv principal îmbunătățirea educației, la planificarea și realizarea procesul de evaluare cadrul didactic trebuie să aibă în vedere că evaluarea se realizează pentru: a cunoaște performanțele și progresele elevilor; a îmbunătăți performanțele celor evaluați; a corecta rezultatele obținute de aceștia; a îmbunătăți metodele, mijloacele și instrumentele de evaluare.
Evaluarea trebuie realizată în permanenţă și integrată în toate etapele procesului didactic, elevii cunoscând ceea ce se aşteaptă de la ei, ce au reuşit și cât au reuşit să realizeze, ce pot face pentru a-și îmbunătăţi activitatea de învățare şi rezultatele.
Pentru elevi, evaluarea trebuie să fie stimulativă, să-i motiveze, nu să reprezinte doar un test la care trebuie să ia o notă. Există tot mai mult tendinţa de evaluare a activității elevilor folosind metode de evaluare moderne – complementare sau alternative, metode care sunt mai agreate de către elevi.
O astfel de metodă este posterul științific. Posterul științific reprezintă un mod de prezentare a unei comunicări sub formă de afiș în cadrul unor manifestări științifice. Prezentările tip poster au devenit din ce în ce mai utilizate deoarece oferă posibilitatea unui număr mai mare de autori să își prezinte lucrările.
Un poster foarte bine întocmit trebuie să conțină text puțin, cel mai mult spațiu fiind destinat materialului ilustrativ, să aibă o concepție grafică atractivă, iar autorul să răspundă întrebărilor cu caracter științific. Un poster corect întocmit poate fi parcurs în aproximativ zece minute.
Această metodă de evaluare se poate utiliza încă din clasele gimnaziale. Profesorul dă tema elevilor precizând părțile componente ale unui poster: titlul, introducerea, prezentarea sintetică a abordării experimentale/teoretice, discuția rezultatelor, enumerarea referințelor bibliografice.
Pe lângă faptul că posterului științific reprezintă o metodă de evaluare eficientă și ușor de integrat în demersul didactic pot fi menționate și următoarele avantaje:
 dezvoltă creativitatea și capacitatea de sinteză a informației;
 încurajează abordarea interdisciplinară;
 la cerere, se pot oferi detalii suplimentare;
 permite interacțiunea cu auditoriu;
 poate să fie consultat și în absența autorului;
 poate să fie reutilizat și expus;
 reprezintă un exercițiu pregătitor foarte util pentru viitoarea etapă profesională.
Prin aplicarea acestei metode de evaluare, profesorul este un formator care identifică dificultățile ce apar în pregătirea elevilor și care găsește soluții pentru remedierea problemelor identificate, oferind suport elevilor pentru a se corecta și pentru a-și completa cunoștințele necesare atingerii standardelor de învățare și dezvoltare prevăzute de curriculum școlar.

Bibliografie:
1. Abernot Y. – „Les methodes d”evaluation scoler”, Dunod,1996;
2. Airasian P. W. – „Classroom Assessment: Concepts and Applications”, New York, 2005;
3. Rogers W. T. – „Educational Assessment in Canada: Evolution or Extinction?”, Alberta Journal of Educational Research, 1991.