NOVAC MIHAELA / LICEUL TEHNOLOGIC “AL. I. CUZA” SLOBOZIA

EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
– între modern și tradițional Metode, Tehnici, Strategii

Metodele tradiționale permit o evaluare a elevului într-un timp limitat, de aceea ele oferă informații despre un număr mic de cunoștințe și capacități intelectuale ale celui evaluat.
În plus, există obiective educaționale, mai ales cele aparținând domeniului afectiv, care nu pot fi măsurate prin metodele clasice.
Strategiile moderne de evaluare caută să accentueze acea dimensiune a evaluării care să ofere elevilor suficiente și variate posibilități de a demonstra ceea ce știu (ansamblul de cunoștințe) și mai ales ceea ce pot să facă (priceperi, deprinderi, abilități). Individualizarea actului educativ necesită un sprijin efectiv acordat elevului.
Acesta presupune forme de evaluare care nu se limitează la a constata un rezultat, ci analizează cum operează elevul în situații de autonomie relativă, care sunt reprezentările sau atitudinile care îl blochează, care îi sunt instrumentele care îi lipsesc.
Pentru a atinge acest scop, evaluatorul are la dispoziție numeroase instrumente complementare sau alternative de evaluare, care îi permit să obțină puncte de reper și să adune informații asupra activității sale în scopul reglării procesului instructiv-educativ.
Principalele metode complementare de evaluare care pot fi utilizate de profesor în activitatea la clasă sunt:
• observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor;
• investigația;
• proiectul;
• portofoliul;
• autoevaluarea.
Portofoliul este o metodă de evaluare flexibilă, complexă care include rezultatele relevante obținute prin celelalte metode și tehnici de evaluare și care vizează probele scrise și practice, observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor, proiectul, autoevaluarea.
Portofoliul oferă informații privind progresul școlar al elevului pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp.
Această metodă permite investigarea majorității „produselor” și activităților elevilor, uneori neinvestigate în actul evaluativ, evitându-se tensiunea care ar putea fi generată de folosirea unora dintre metodele tradiționale de evaluare.
În proiectarea portofoliului se pleacă de la scopul acestuia, scop care va determina structura portofoliului.
Scopul portofoliului este stabilit și în funcție de destinația sau destinatarul său (persoană, instituție, comunitate, etc.), avându-se în vedere faptul că, pe baza lui se va emite o judecată de valoare asupra elevului respectiv. Portofoliul poate fi destinat profesorului, servind ca instrument de evaluare a elevului sau elevului pentru a se evalua.
Dacă portofoliul este destinat părinților, comunității pentru a le demonstra ceea ce știe sau este capabil să facă elevul, modelul cel mai adecvat este acela al selectării celor mai bune produse și/sau a celor mai reușite activități ale elevului.
Conținutul portofoliului este elementul cel mai important în activitatea de proiectare a acestei metode de evaluare complementară.
Aceasta vizează identificarea elementelor reprezentative pentru activitățile desfășurate de elevi, ca de exemplu:
• calendarul lunar de activitate;
• selecții din temele pentru acasă ale elevului;
• notițele din clasă;
• rapoartele lucrărilor de laborator;
• rezultatele unor lucrări de investigare;
• casetă video conținând prezentări orale ale elevului, situațiile de învățare în grup, etc.
Un portofoliu complet ar trebui să conțină și informații despre:
• datele personale ale elevului;
• activitățile extrașcolare;
• orientarea profesională;
• competițiile școlare la care a participat elevul și rezultatele obținute;
• feed-back-ul din partea profesorului, a părinților, etc. Evaluarea portofoliului este dificil de realizat.
În funcție de scopul urmărit, un portofoliu trebuie evaluat sau nu. Astfel, dacă scopul principal este ca, prin portofoliu realizat, să fie prezentată activitatea elevului unor profesori, părinți, factori de decizie, altor elevi, etc., atunci profesorul nu trebuie să evalueze din nou activitatea elevului. Dacă portofoliul trebuie realizat pentru a permite profesorului o evaluare flexibilă, complex, integratoare a activității elevului, atunci este necesară elaborarea unor criterii precise de apreciere. Elevii vor fi informați în prealabil despre aceste criterii și despre modul cum va fi evaluat portofoliul.


BIBLIOGRAFIE:
Naela Costică, Metodica predării biologiei, Editura Graphys Iași, 2008
Camelia Ureche, Metodica predării biologiei, Editura ZEDAX Focșani – Vrancea, 2003