Neamțu Mihaela – Valentina / Liceul Teoretic ”Traian Vuia” Făget, Timiș

Evaluarea bazata pe metoda proiectului

Evaluarea este o componentă fundamentală a procesului de învăţământ, statutul ei în cadrul acestuia fiind reconsiderat, datorită numeroaselor, studii, lucrări elaborate pe această temă. Evaluarea şcolară este percepută astăzi ca fiind integrată în procesul de învăţământ, având rolul de reglare, optimizare, eficientizare a activităţilor de predare-învăţare.
A evalua semnifică:
• A verifica ceea ce a fost învățat, înțeles, reținut; a verifica achizițiile în cadrul unei progresii
• Ajudeca activitatea elevului sau efortul acestuia în funcție de anumite recomandări; a judeca nivelul de pregătire al unui elev în raport cu anumite norme prestabilite
• A estima nivelul competenței unui elev
• A situa elevul în raport cu posibilitățile sale sau în raport cu ceilalți; a situa produsul unui elev în raport cu nivelul general
• A reprezenta printr-un număr (notă) sau calificativ gradul reușitei unei producții școlare a elevului în funcție de diverse criterii
• A pronunța un verdict asupra cunoștințelor sau abilităților pe care le are un elev
• A fixa/stabili valoarea unei prestații a elevului
O metodă pe care eu o utilizez foarte mult la clasă este metoda proiectului, pentru a afla informații mai aprofundate despre cultura și civilizația franceză și francofonă dar și pentru a dezvolta lucrul în echipă ale elevilor.
Ĩnvăţarea bazată pe metoda proiectelor a fost introdusă progresiv încă din deceniul trecut din dorinţa de a face o trecere de la învăţarea centrată pe ceea ce spune profesorul la învăţarea centrată pe elev. Astfel, în urma studiilor făcute încă din deceniul trecut, s-a ajuns la concluzia că elevii devin mai implicaţi în procesul de învăţare, aceştia având posibilitatea de a analiza, de a cerceta probleme complexe, care au o oarecare provocare asemănătoare cu cele din viaţa reală.
Metoda proiectului se bazează pe principiul învăţării prin acţiune practică care are o finalitate reală (“learning by doing”), ceea ce îi şi motivează pe elevi, această metodă opunându-se metodei tradiţionale.
Din ce în ce mai mult profesorul modern foloseşte metoda proiectului, alături de alte metode chiar şi tradiţionale unele, şi asta pentru a-i implica pe elevi în activităţi cât mai autentice, care să îi ajute pe elevi să-şi dezvolte analiza critică, capacitatea de colaborare, competenţe de a rezolva probleme, competenţe necesare în secolul vitezei .
Evaluarea proiectelor ajută cadrele didactice să creeze instrumente de evaluare care au în vedere competenţele pentru secolul XXI şi furnizează strategii pentru integrarea evaluării în propriul proces de predare, precum şi în procesul de învăţare al elevilor.
Evaluarea elevilor, în cadrul lecţiilor tradiţionale, este deseori limitată la teste şi prezentări orale.
Evaluarea poate furniza informaţii referitoare la cunoştinţele sau performanţele elevilor nu numai la sfârşitul unităţii.
Cercetările în domeniu sugerează că elevii beneficiază de experienţe de învăţare semnificative, atunci când evaluarea se produce pe parcurs şi continuu în timpul orelor
Stabilirea modului în care, precum şi a momentului în care elevii folosesc procesele de gândire de nivel superior: gândirea critică, creativitatea, rezolvarea de probleme şi metacogniţia, poate fi o provocare.
Folosirea evaluării formative este un instrument puternic pentru ameliorarea învăţării, dar aceasta nu se întâmplă în vid.
Scopul major al evaluării este acela de a da profesorilor informaţiile necesare furnizării unei instruiri de calitate. Evaluarea integrată şi pe parcurs, este în centrul învăţării centrate pe proiecte şi generează o cale prin care elevii pot demonstra ceea ce ştiu, iar descoperirea a ceea ce ştiu se poate produce prin diferite căi.
Profesorii învaţă mai mult despre nevoile elevilor lor şi pot să-şi ajusteze instruirea în vederea îmbunătăţirii rezultatelor acestora, dacă evaluarea este integrată pe tot parcursul unităţii de instruire.
În timpul derulării unei unităţi, evaluarea serveşte la 3 scopuri diferite:
• să încurajeze autodirijarea în învăţare şi colaborarea;
• să monitorizeze progresul;
• să verifice înţelegerea sau să încurajeze metacogniţia.
McMillan (2000) explică, „Atunci când evaluarea este încorporată în procesul de instruire, aceasta îi informează pe profesori despre activităţile şi sarcinile de lucru care ar fi cele mai utile, despre nivelul la care trebuie să se desfăşoare predarea şi despre modul în care evaluarea sumativă generează informaţie diagnostică.”.

Bibliografie։
1. Lucrare Metodico-Științifică pentru obținerea gradului didactic I în învățământ։ Metode și Mijloace de motivare a elevilor pentru studiul geografic al orizontului local. Studiu de caz , Orașul Făget , Prof. Neamțu Mihaela-Valentina, 2019
2. https://proform.snsh.ro/campanie-online/evaluarea-scolara-repere-conceptuale-tendinte-de-modernizare