Mogonea Natalia Lavinia / Colegiul Tehnic Raluca Ripan, Cluj – Napoca

Metode tradiționale și moderne utilizate în evaluare la disciplina matematică

I. Metode active de predare-învăţare
Demersul didactic începe cu sfârşitul lui, adică cu stabilirea/identificarea competenţelor / performanţelor finale ale elevilor instruiţi. De aceea trebuie să anticipezi natura şi nivelul modificărilor ce trebuie introduse în comportamentul elevilor pe plan cognitiv (a şti), afectiv ( a simţi) şi psihomotor (a face).
Metodele activ-participative descriu un tip de „experienţă învăţare” care urmează a fi parcursă pentru a ajunge la competențele stabilite.
Ele se definesc, în modul cel mai simplu, prin competenţele de atins.
1. Învăţare prin descoperire
Învăţarea prin descoperire este o strategie complexă de predare-învăţare care oferă elevilor posibilitatea de a dobândi cunoştinţe prin efort personal, independent. Fiind o metodă de factură euristică, constă în crearea condiţiilor de reactualizare a experienţelor şi capacităţilor individuale, în vederea rezolvării unor situaţii problemă.
Învăţarea prin descoperire asigură o învăţare bazată pe problematizare, experimentare şi cercetare, pe experienţa directă şi concretă, creativă, susţinută cu efort personal.
Folosind metoda învăţării prin descoperire la obiectul matematică veţi lansa o provocare spre căutări, explorări şi muncă individuală sau în echipă, prin documentare şi activităţi experimental aplicative, prin investigaţie ştiinţifică şi tehnică.
2. Studiu de caz
Studiul de caz este o modalitate de a analiza o situaţie specifică, particulară, reală sau ipotetică, modelată sau simulată, care există sau poate să apară într-o acţiune, fenomen, sistem de orice natură, în vederea studierii sau rezolvării lui.
3. Brainstorming
Asaltul de idei (brainstorming –ul) este o modalitate complexă de a crea în cadrul unui grup, în mod spontan, anumite idei, modele, soluţii necesare abordării (rezolvării) unor teme teoretice sau practice.
Asaltul de idei este o metodă care presupune generare de idei într-o situaţie de grup, bazată pe principiul suspendării judecăţii. Evaluarea este realizată de către profesor împreună cu elevii, în faza ulterioară emiterii tuturor ideilor şi, eventual în mai multe runde. Aplicând la obiectul matematica metoda asaltului de idei veţi constata că aceasta areun dublu aspect: este o metodă de studiu, de învăţare şi este o metodă de investigaţie ştiinţifică, de creativitate.
4. Joc didactic
Jocul didactic este o metodă de predare-învăţare specifică învăţământului preşcolar ca activitate de sine, dar poate fi utilizată și în învăţământului gimnazial cumulat cu alte metode și procedee, cum ar fi: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, studiul de caz.
Această metodă dă rezultate în însuşirea noţiunilor predate, deoarece elevii nici nu-și dau seama că sunt urmăriţi, se sparg barierele dintre profesor-elev, pentru că însuşi profesorul are un rol de îndeplinit, deci este coleg de joc cu elevii.
II. Metode complementare de evaluare
Teoria şi practica evaluării face diferenţiere între metodele tradiţionale de evaluare şi cele complementare.
Metodele tradiţionale de evaluare au căpătat această denumire datorită consacrării lor în timp ca fiind cele mai des utilizate. Din această categorie fac parte: probele orale, probele scrise, probele practice.
Pornind de la această realitate obiectivă, strategiile moderne de evaluare caută să accentueze acea dimensiune a acţiunii evaluative care să ofere elevilor suficiente şi variate posibilităţi de a demonstra ceea ce ştiu şi ceea ce pot să facă (priceperi, deprinderi,abilităţi).Acest lucru se poate realiza prin utilizarea metodelor complementare.
Principalele metode complementare de evaluare la obiectul matematica, al căror potenţial formativ susţine individualizarea actului educaţional prin sprijinul acordat elevului sunt: observarea sistemică a activităţii şi a comportamentului elevului; proiectul, portofoliul, autoevaluarea.
Observarea sistemică a activităţii şi a comportamentului elevului îţi furnizează informaţii importante asupra performanţelor elevilor, din perspectiva capacităţii lor de acţiune şi relaţionare, a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia.
Proiectul este o metodă de evaluare complex. Uneori este greu de discriminat între rolul său de instrument de învăţare şi cel de evaluare. Este permisiv, stimulativ, motivant, analitic. Proiectul începe în clasă, prin definirea şi înţelegerea sarcinilor de lucru, și se termină atunci când elevul prezintă tuturor rezultatele obținute.
Portofoliul ca metodă complementară de evaluare în practica şcolară curentă include rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode şi tehnici de evaluare (probe orale, scrise, practice, observare sistemică a comportamentului elevului, proiectul, autoevaluarea), precum şi sarcini specifice disciplinei matematică.
Portofoliul este „cartea de vizită” a elevului, urmărindu-i progresul în anul şcolar.
Autoevaluarea, prin informaţiile pe care le furnizează, are un rol esenţial în întregirea imaginii elevului din perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite dascălul.
Elevii au nevoie să se autocunoască. Acest fapt are multiple implicaţii în plan motivaţional şi atitudinal, le va reda încrederea în sine şi îi va motiva pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare. Grilele de autoevaluare permit elevilor să-şi determine în condiţii de autonomie, eficienţa activităţilor realizate.

BIBLIOGRAFIE:
1. Cerghit, I., Metode de învăţământ, ed. a III-a, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.
2. Gliga, I., Învăţarea activă, MEC., Bucureşti, 2001.
3. Ionescu, Miron, Chiş, Vasile,Strategii de predare şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1992.
4. Jiga, I., Negruţ, I., Învăţarea eficientă, Editura Editis, Bucureşti, 1999.
5. Păcurari O., Învăţarea activă.Ghid pentru formatori, MEC-CNPP.,2001
6. Pintilie, Mariana, Metode moderne de învăţare-evaluare, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
7. Stoica Ana, Creativitatea elevilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
8. Swan, P. & Sparrow, L. (1996). Predarea şi învăţarea matematicii K-7. Perth: Centrul educaţional pentru matematică, ştiinţă şi tehnologie.