Mahu Felicia

PROCESUL DE PREDARE – EVALUARE – ÎNVĂȚARE
ÎNTRE MODERN ȘI TRADIȚIONAL

Învățarea centrată pe elev trebuie să se concentreze asupra dezvoltării, testării şi implementarii materialelor, noilor metode pedagogice şi strategiilor destinate să contribuie la creşterea motivaţiei elevilor şi a atractivităţii învăţării; să consolideze dobândirea abilităţilor de învăţare; să consolideze educaţia interculturală şi contribuţia acesteia la integrarea socială.
Într-o învățare centrată pe elev, rolul profesorului este de instructor, ghid, îndrumătorul care te companiază, mentor, sfătuitor,consultant, transmiţător de cunoştinţe, formator, supraveghetor, coordonator, cercetător critic, model, colaborator – o persoană care facilitează procesul învăţării pentru elevi, încercând să descopere ce anume este interesat să înveţe elevul, şi determinând apoi cea mai bună modalitate de a-i pune la dispoziţie elevului acele informaţii prin furnizarea de sisteme de cunoştinţe sau materiale, care să-i dea acestuia posibilitatea să se achite mai eficace de o sarcină. Acest lucru se realizează prin ascultare, punere de întrebări, furnizare de idei, sugerarea de alternative şi identificare de posibile resurse.
Organizarea clasei
Tradițional:
Asistăm la o lecţie obişnuită. Elevii sunt în bănci, unii în spatele celorlalţi, câte unul sau câte doi, ca pe vremea străbunicilor. Toţi au privirile aţintite înainte (acolo sunt catedra şi profesorul). Asta li se cere: privirea în faţă. Unde găsesc ei răspunsurile la confruntările personale? La profesor, în spatele colegului, departe de zidurile şcolii?…
Modern:
• Elevii sunt pretutindeni în clasă.
• Ei se grupează / sunt grupaţi potrivit opţiunilor de studiu şi resurselor asigurate de profesor.
• Elevii privesc unii la alţii, faţă în faţă. Ei comunică. Toţi au şansa dialogului efectiv.
• În parteneriat cu profesorul ei vor găsi răspunsurile…
Rolul elevului
Tradițional:
• Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului.
• Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite.
• Acceptă în mod pasiv ideile transmise.
• Lucrează izolat.
Modern:
• Realizează un schimb de idei cu ceilalţi.
• Cooperează în rezolvarea sarcinilor de lucru.
• Exprimă puncte de vedere proprii.
• Argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege.
Rolul profesorului
Tradițional:
• Expune, ţine prelegeri
• Impune puncte de vedere.
• Se consideră şi se manifestă “ca un părinte”.
Modern:
• Facilitează şi moderează învăţarea
• Ajută elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere.
• Este partener în învăţare.
Modul de realizare a învățării
Tradițional:
• Învăţarea are loc predominant prin memorare şi reproducere de cunoştinţe.
• Învăţarea conduce la competiţie între elevi, cu scopul de ierarhizare.
Modern:
• Învăţarea are loc predominant prin formare de competenţe şi deprinderi practice.
• Învăţarea se realizează prin cooperare.
Evaluarea
Tradițional:
• Vizează măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor (ce ştie elevul).
• Pune accent pe aspectul cantitativ (cât de multă informaţie deţine elevul).
• Vizează clasificarea elevilor.
Modern:
• Vizează măsurarea şi aprecierea competenţelor (ce ştie să facă elevul cu ceea ce ştie).
• Vizează progresul în învăţare la fiecare elev.
• Pune accent pe elementele de ordin calitativ (valori, atitudini).
Concluzii
Ancorarea şcolii româneşti în secolul XXI presupune în mod obligatoriu utilizarea unor astfel de metode moderne. Nu este cazul să absolutizăm utilizarea acestor metode în detrimentul celor clasice. Un adevărat profesionist în predare (indiferent de disciplină) va trebui să ştie să adapteze demersul didactic. Sunt lecţii care în mod cert produc performanţe şcolare superioare numai cu ajutorul metodelor moderne, dar sunt şi lecţii în care prezenţa acestora nu este obligatorie.

Bibliografie:
 Cojocariu,V., , 2006, Secrete metodice în didactica preşcolară, vol. 2, Editura C.C.D., Bacău.
 Creţu, C. , 1997, Psihopedagogia succesului, Iaşi, Editura Polirom.
 Erich Geissler, 1977, Mijloace de educaţie, Bucuresti, Editura Didactică şi Pedagogică