Evaluarea la matematică
Problematica evaluării procesului de învățământ reprezintă o preocupare atât pentru teoreticieni, cât și pentru noi, practicienii. Fiecare caută noi modalități de utilizare a controlului pentru atingerea unui nivel de performanță superior și pentru ameliorarea, optimizarea rezultatelor intervenției educative. Evaluarea reprezintă un domeniu « cheie » al oricărei schimbări sociale, și, dacă este corectă și precisă, devine o condiție esențială a procesului.
Evaluarea acoperă toate procesele și produsele ce evidențiază performanțele elevilor în învățare, apreciază măsura în care rezultatele învățării sunt în concordanță cu obiectivele propuse și furnizează date care permit adoptarea celor mai potrivite decizii educaționale. Evaluarea este o acțiune complexă care vizează o serie de operații mentale și acționale, intelectuale, atitudinale, afective.
Prin intermediul evaluarii, profesorul află ce au învățat elevii săi, monitorizează succesele și eșecurile fiecărui elev și îi ajută să le conștientizeze și să-și amelioreze performanțele și eforturile, dar își evaluează, în același timp și propria activitate, emite judecăți de valoare despre el însuși ca profesor, despre calitatea predării, a relațiilor cu elevii, despre reușita sau nereușita unor strategii utilizate. Aceasta îl ajută să-și reorganizeze predarea în funcție de învățare și rezultatele acesteia.
Evaluarea randamentului școlar nu se oprește numai la domeniul cognitiv (cunoștințe, priceperi, capacitati, abilitati). I. T. Radu identifică patru tipuri de rezultate școlare: cunoștințe acumulate (date, fapte, concepte, definiții, formule), capacitatea de aplicare a cunoștințelor în realizarea unor acțiuni practice, unor demersuri teoretice, concretizată în priceperi, deprinderi, stăpânirea unor tehnici de lucru, capacități intelectuale, exprimate în elaborarea de raționamente, puterea de argumentare și interpretare, independența în gândire, capacitatea de a efectua operații logice, creativitatea, trăsături de personalitate, atitudini, conduite formate.
Pentru a realiza evaluarea în mod practic avem nevoie de o atitudine responsabilă și flexibilă din punct de vedere metodologic, deoarece urmează să examinăm cu atenție mai multe situații și să emitem judecăți de valoare, să luăm o decizie. Pentru aceasta avem la dispoziție o gamă largă și diversificată de metode și tehnici specifice evaluării.
Când vorbim de evaluare ne referim nu numai la cantitatea de informație de care dispune elevul, dar și la ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce știe sau ceea ce intuiește: de comunicare (directă, rapidă), de lucru în echipă (asumarea de diverse roluri în grup, respectarea particularităților individuale, medierea și negocierea conflictelor), fizice, capacitatea de efort susținut, organizaționale (coordonarea realizării unor sarcini în grup sau proiecte, referate, etc), tehnice (operare PC, lucru cu computerul), de selecție calitativă, de a lua acte decizionale la momentul potrivit, ușurința în redactarea unor cerințe în timp, gândirea autonomă și asumarea responsabilității, de aplicare interdisciplinară a cunoștințelor, folosirea limbajului matematic adecvat, a terminologiei și a procedurilor de calcul specifice matematicii, reconstituirea și reproducerea unor definiții și simboluri, mobilitate în gândire, analiza și sinteza unor seturi de competențe dobândite prin învățare, aplicare în practică și rezolvarea unor probleme, explorare, investigare și rezolvare de probleme prin metode variate, calcul rapid cu numere naturale sau întregi, exprimarea datelor cu ajutorul simbolurilor, construirea unei probleme, capacitatea de a face generalizări, investigarea valorilor de adevăr a unor afirmații și folosirea elementelor de logică și de teoria mulțimilor, utilizarea proprietăților unor figuri geometrice sau corpuri geometrice în rezolvarea unor probleme cu conținut practic, extragerea de informații cu caracter matematic din diverse surse și înțelegerea semnificației acestora.
În didactica modernă, funcțiile evaluării au căpătat o pondere mai mare în procesul instructiv-educativ. Astfel ar trebui să notăm nu numai volumul de cunoștințe, priceperi și deprinderi ci și gradul în care o seamă de informații dobândite în școală au capacitatea de a se integra practicii sociale, informații care să fie instrumente ale educației ulterioare, permanente. Profesorul trebuie să considere evaluarea ca pe un mijloc de autoperfecționare a sa.
Bibliografie/webografie:
https://www.scritub.com/profesor-scoala/Evaluarea-la-matematica-din-pe82124.php
Radu, T.I, 2005-Evaluarea în procesul didactic, EDP RA, București
www.didactic.ro
Iacob Meda Elena / Școala Gimnazială Gheorghe Țițeica Craiova
27
aug.