Hlodec – Lozovei Alina-Ioana / Școala Gimnazială Învățător Vasile Hlihor, Baia, județul Suceava

Proiect educațional cu tema: Evaluarea în învățământul preuniversitar- între modern și tradițional. Metode, tehnici, strategii
Evaluarea practică și eficientă

Evaluarea corectă, realistă și obiectivă a elevilor noștri, la fiecare nivel de învățământ și la fiecare disciplină de studiu, cuprinde îmbinarea armonioasă a diverselor metode, tehnici și strategii, atât moderne, cât și tradiționale, deoarece, în cadrul procesului instructiv-educativ, evaluarea este o componentă complexă ( alături de predare și învățare), iar situațiile didactice sunt variate, unice, concrete. Toate metodele, tehnicile și strategiile de evaluare au atât avantaje, cât și dezavantaje.
Cele mai importante metode de evaluare moderne (complementare/alternative) sunt: observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor, proiectul, portofoliul, referatul, investigaţia, , autoevaluarea, Tehnica 3-2-1, R.A.I. jurnalul reflexiv, hărțile conceptuale. Metode de evaluare tradiţionale: chestionarea orală și probele scrise. Prin aplicarea tuturor acestor metode, treptat, în funcție de nivelul elevilor și al claselor, obțin rezultate clare și la obiectul de studiu limba franceză, atât în prezent, la gimnaziu și nivel primar, din sat, cât și în primii ani de învățământ, la două licee din oraș. După un stagiu Erasmus-Socrates în Franța, urmat de 2 masterate în domeniu, de Didactica Limbii franceze ca limbă străină și de Literatură franceză, străină și comparată, după 15 ani la catedră, în România, în mediul urban și rural, în care elevii mei au susținut atât evaluări inițiale, continue, sumative, cât și examene de Evaluare Națională la limba franceză(clasa a VI-a), la limba română(clasa a VIII-a), de Bacalaureat la limba franceză, sau alte testări și competiții naționale și internaționale, în care m-am implicat ca profesor evaluator, constat că împletirea acestor strategii la catedră aduce beneficii și rezultate pe măsura muncii elevilor, realiste și actuale.
Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor este o metodă modernă preferată, care ilustrează convergenţa dintre două categorii metodologice distincte (metodele de cercetare şi metodele de evaluare) și constă în perceperea planificată şi sistematică a manifestărilor comportamentale, individuale şi colective ale elevilor în condiţii specifice, în timpul desfăşurării lecţiei sau în alte activităţi în care sunt implicaţi elevii. Profesorul nu produce şi nu schimbă artificial comportamentele pe care le observă, culegând astfel informaţii relevante asupra performanţelor elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune şi relaţionare, a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia. El trebuie să sistematizeze conduitele ce vor fi supuse observaţiei, să stabilească indicatorii observabili, semnificativi şi pertinenţi, ce vor fi urmăriţi.
În lucrarea Teoria şi metodologia evaluării, C. Cucoş consideră observaţia o probă complexă, care se bazează pe următoarele instrumente de evaluare:
a. Fişa de evaluare – completată de către profesor, care înregistrează date despre elev, particularităţi ale proceselor intelectuale, aptitudini, interese, atitudini, evoluţia acestora. În afară de simpla lor consemnare, aceste date sunt interpretate, configurându-se astfel profilul personal al elevului.
b.Scara de clasificare – indică profesorului frecvenţa cu care apare un anumit comportament. Elevului îi sunt prezentate mai multe enunţuri în raport cu care acesta trebuie să-şi manifeste acordul sau dezacordul, discriminând între cinci trepte (ex: puternic dezacord, dezacord, indecis (neutru), de acord, puternic de acord/niciodată, rar, ocazional, frecvent, întotdeauna). Important e ca enunţurile să fie clare, să cuprindă cuvinte familiare elevului, să fie în conformitate cu gradul de înţelegere specific vârstei şi nivelului de cunoştinţe, să urmărească obţinerea unor informaţii clare de la subiecţi. Se pot adresa elevilor următoarele enunţuri:
Particip cu plăcere la activităţile ce presupun lucrul în echipă.
Îmi asum imediat responsabilităţile în cadrul grupului din care fac parte.
Îmi place să negociez în grup.
c.Lista de control/verificare – indică profesorului dacă un anumit comportament este prezent sau absent. Un posibil model în care se completează cu X în dreptul răspunsului adecvat ar putea fi cel de mai jos, legat de atitudinea faţă de sarcina de lucru a elevului:
A urmat instrucţiunile(DA/NU)
A cerut ajutor atunci când a avut nevoie(DA/NU)
A lucrat în cooperare(DA/NU)
A încercat activităţi noi(DA/NU)
A dus activitatea până la capăt(DA/NU)
Prin această metodă se pot observa la elevi abilităţi intelectuale (exprimarea orală, capacitatea de a gândi şi de a scrie, capacitatea de deducţie, operaţiile gândirii), dar şi abilităţi sociale (capacitatea de a colabora cu ceilalţi, cultivarea unor relaţii pozitive în grup, participarea la negocierea şi adoptarea soluţiilor, interesul pentru a menţine un climat stimulativ şi plăcut, capacitatea de a lua decizii, toleranţa şi acceptarea punctelor de vedere diferite de cel personal, capacitatea de a asculta cu atenţie, rezolvarea fără violenţă a conflictelor, asumarea responsabilităţilor). Metoda permite profesorului să urmărească evoluţia fiecărui elev, să adecveze rolurile pe care i le atribuie în grup, să aprecieze nivelul la care se află la un moment dat elevul şi schimbările care s-au produs. Astfel se evaluează atât procesul, cât şi produsul.
Cu toate că observaţia nu este transpusă direct în note, ea poate fi urmată de aprecieri verbale adresate elevilor, cu rol de încurajare, de recomandare sau de avertisment, constituind astfel o circumstanţă luată în considerare şi explicată elevilor, cu sens pozitiv sau negativ, la acordarea notelor.

Bibliografie:
Christine Tagliante, L’évaluation et le Cadre Européen Commun, Techniques et pratiques de classe, nouvelle édition, Clé International, Paris, 2011.
C. Cucoş, Teoria şi metodologia evaluării, Editura Polirom, Iaşi, 2008, p. 135.
Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2008, p. 315.
Curs de formare continuă: Managementul clasei de elevi, Asociația Education First, Iași, 2021.
Lucrarea metodico-științifică pentru obținerea gradului didactic I, La littérature de jeunesse en tant que document authentique en classe de FLE, capitolul 3, Evaluarea, elaborată și susținută de subsemnata în seria 2020-2022.