GHINEA ANDREEA / ŞCOALA GIMANZIALĂ “TUDOR MUŞATESCU”, PITEŞTI, ARGEŞ

REGULI GENERALE DE EVALUARE A ELEVILOR

Regulile generale şi specifice privind evaluarea, notarea şi promovarea elevilor sunt stabilite atât de Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și în legislația subsecventă, respective în cadrul Regulamentul-cadru de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (OM nr. 5079/2016, completat cu Ordinul ministrului educației nr. 3027/2018).

Scopul evaluării este acela de:
• a orienta învăţarea;
• a optimiza învăţarea.

Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină.
Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor, părinților și cadrelor didactice şi stă la baza planurilor individuale de învăţare.
Evaluarea rezultatelor la învățătură se realizează permanent, pe parcursul anului școlar.
În învăţământul secundar, rezultatele evaluării se exprimă prin note de la 1 la 10 (în care 10 este cea mai mare notă).
La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Naționale, organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare:
• limbă şi comunicare – va cuprinde limba româna şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă;
• matematică şi ştiinţe.
Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.
Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcție de vârstă și de particularitățile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educației și de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:
• chestionări orale;
• teste, lucrări scrise;
• experimente și activități practice;
• referate;
• proiecte;
• interviuri;
• portofolii;
• probe practice.
• alte instrumente stabilite de comisiile metodice și aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educației Naționale/inspectoratele școlare, elaborate în conformitate cu legislația națională.

Rezultatele evaluării se exprimă prin note de la 1 la 10, în învăţământul secundar (inferior și superior) şi în învăţământul terţiar nonuniversitar. Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Nota/data”. Nota atribuită de cadrele didactice în urma fiecărei evaluări trebuie comunicată şi explicată elevilor. Cadrele didactice au de asemenea obligaţia de a înregistra notele şi în carnetele elevilor, în rubrica corespunzătoare disciplinei şi menţionând data evaluării.
Numărul de note acordate semestrial fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, exclusiv nota de la lucrarea scrisă semestrială (teză), trebuie să fie cel puțin egal cu numărul săptămânal de ore de curs prevăzut în planul de învățământ. Fac excepție disciplinele cu o oră de curs pe săptămână, la care numărul minim de note este de două.
Disciplinele la care se susțin lucrări scrise semestriale (teze), precum și perioadele de desfășurare a acestora se stabilesc prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice. Notele la lucrările scrise semestriale (teze) se analizează cu elevii într-o oră special destinată acestui scop și se trec în catalog. Lucrările scrise semestriale (tezele) se păstrează în unitatea de învățământ până la sfârșitul anului școlar.
La sfârșitul fiecărui semestru și la încheierea anului școlar, cadrele didactice au obligația să încheie situația școlară a elevilor și să o consemneze în catalog și în carnetele elevilor.
Nota lucrării scrise semestriale (teză) și mediile semestriale și anuale se consemnează în catalog cu cerneală roșie.
Media finală anuală pentru fiecare disciplină este trecută în registrul matricol al unităţii de învăţământ. Datele şcolare oficiale ale elevilor pentru întreaga perioadă de şcolarizare sunt cele trecute în cataloage şi în registrul matricol – documente şcolare cu regim de arhivare permanent la nivelul unităţii de învăţământ, iar ulterior la Arhivele Statului.
În urma consultării celorlalte cadre didactice, dirigintele trebuie să atribuie pentru fiecare elev nota la purtare pe fiecare semestru. Notele la purtare sub 6 trebuie decise de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ. În învăţământul secundar, la sfârşitul fiecărui an şcolar dirigintele acordă într-o ceremonie oficială distincţii elevilor care au obţinut primele trei medii generale din clasă şi media 10 la purtare.
Luând în considerare rezultatele evaluării continue, cadrele didactice pot decide asupra necesităţii unor activităţi de educaţie remedială pentru elevii cu rezultate foarte slabe.
Regulile generale şi specifice privind evaluarea, notarea şi promovarea elevilor sunt stabilite în cadrul Regulamentului-cadru de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (OM nr. 5079/2016, completat cu Ordinul ministrului educației nr.3027/2018) şi prin ordine ale Ministrului Educaţiei Naționale privind examenele finale.
În învăţământul secundar, elevii pot promova de la o clasă la următoarea – în cadrul aceluiaşi ciclu sau nivel educaţional – dacă au obţinut pentru fiecare disciplină studiată în anul şcolar considerat cel puţin media finală 5 si cel putin nota 6 la purtare.
Sunt declaraţi amânaţi semestrial sau anual elevii pentru care situaţia şcolară nu poate fi încheiată la una sau mai multe discipline datorită oricăruia dintre următoarele motive:
• au absentat motivat sau nemotivat la cel puţin 50% din numărul de ore prevăzut într-un semestru la disciplinele respective, motiv pentru care nu au putut fi evaluaţi şi nu li s-a încheiat situaţia şcolară
• au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ pe perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale;
• au beneficiat de bursă de studiu recunoscută de Ministerul EducaţieiNaționale;
• au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări.
Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi vor încheia situaţia şcolară în primele patru săptămâni de la începerea semestrului al doilea. Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea sau amânaţi anual se face într-o perioadă stabilită de conducerea unităţii de învăţământ, înaintea sesiunii de corigenţe; elevii amânaţi care nu promovează se pot prezenta la sesiunea de corigenţe. Încheierea situaţiei şcolare a elevilor declaraţi amânaţi se realizează conform regulilor stabilite pentru examenele de corigenţă.
Sunt declarați corigenți elevii care obțin medii anuale sub 5 la cel mult două discipline de studiu, precum și elevii amânați care nu promovează examenul de încheiere a situației școlare, la cel mult două discipline de studiu.
Pentru examenul de corigenţă, elevii trebuie obligatoriu să pregătească întreaga materie prevăzută de programa şcolară pentru disciplina şi clasa respectivă. Examenul de corigenţă se susţine în faţa unei comisii desemnate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ, constituită dintr-un preşedinte şi doi membri, din care unul este cadrul didactic care lucrează cu elevul respectiv. În funcţie de decizia directorului unităţii de învăţământ, examenul de corigenţă este compus din două dintre următoarele trei probe posibile:
• probă orală – elevii extrag la întâmplare un bilet de examinare dintre cele pregătite de comisie. Elevii au voie să schimbe biletul de examinare de două ori, cu o diminuare corespunzătoare a notei acordate. În timpul probei orale, elevii prezintă răspunsurile la întrebările de pe biletul de examinare; cadrele didactice pot formula întrebări legate de subiect;
• probă scrisă – are o durată de 90 de minute, iar elevii pot opta pentru un subiect din două la alegere;
• probă practică.
În majoritatea cazurilor, combinaţia utilizată este probă orală – probă scrisă, cu excepţia acelor discipline care sunt predominant bazate pe activităţi practice (cum sunt de exemplu cele incluse în aria curriculară Tehnologii).
Fiecare cadru didactic membru al comisiei de examinare acordă independent o notă pentru fiecare probă şi calculează media finală rotunjită. Nota finală la examenul de corigenţă este media aritmetică rotunjită a notelor finale acordate de cadrele didactice. Nota finală a examenului de corigenţă constituie nota finală anuală pentru disciplina respectivă şi este înregistrată în documentele şcolare ale unităţii de învăţământ – catalogul clasei şi registrul matricol. Elevii care nu promovează examenul de corigenţă la o singură disciplină (media finală mai mică decât 5) pot fi re-examinaţi înainte de începerea anului şcolar – în urma solicitării părinţilor şi cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ.
Conform legislaţiei în vigoare, sunt declaraţi repetenţi elevii care se află la sfarsitul anului şcolar în una dintre următoarele situaţii:
• elevii care au obţinut media finală mai mică decât 5 la mai mult de două discipline;
• elevii care au obţinut la purtare media anuală mai mică decât 6 la purtare;
• elevii corigenţi care nu promovează examenul de corigenţă;
• elevii amânaţi care nu promoveaza in sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, si nici in cea de corigenta la cel puţin o disciplină;
• elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere.
Elevii repetenţi se pot înmatricula în clasa corespunzătoare în anul şcolar următor în aceeaşi şcoală sau în alta, în limita numărului de elevi pe clasă stabilit prin Legea educației naționale.
În învăţământul obligatoriu, persoanele care depăşesc cu mai mult de 2 ani vârsta normală a clasei sunt consideraţi în situaţie de abandon şcolar. Pentru aceştia, învăţământul obligatoriu poate fi organizat în alte forme – învăţământ seral, cu frecvenţă redusă, la distanţă – conform regulilor stabilite de Ministerul Educaţiei Naționale. Ministerul Educaţiei Naționale poate, de asemenea, să aprobe organizarea de cursuri pentru persoanele de peste 14 ani care nu au absolvit învăţământul primar sau gimnazial obligatoriu („a doua şansă” prin educaţie).
Situaţia şcolară a elevilor la sfârşitul semestrelor şi anului şcolar este validată de consiliul profesoral. Secretarul consiliului profesoral menţionează în procesul verbal situaţia şcolară a elevilor pe clase, nominalizând elevii promovaţi, corigenţi, repetenţi şi amânaţi. Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, repetenţi şi amânaţi se comunică în scris părinţilor, cel mai târziu după 10 zile de la încheierea semestrului sau anului şcolar; părinţii trebuie de asemenea să fie informaţi asupra perioadei în care se organizează examenul de corigenţă. Cu toate că nu este stabilit în mod explicit de legislaţie, majoritatea unităţilor de învăţământ organizează în timpul vacanţei de vară perioade intensive de educaţie remedială în scopul sprijinirii pregătirii elevilor care au rămas corigenţi la una sau două discipline.
La sfârşitul primului semestru şi la sfârşitul anului şcolar, fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a raporta situaţia statistică a elevilor – atât la inspectoratul şcolar judeţean, cât şi la filiala locală a Institutului Naţional de Statistică. Directorul unităţii de învăţământ trebuie să menţioneze în raportul său semestrial şi anual de activitate situaţia şcolară a elevilor. Situaţiile statistice sunt centralizate de Institutul Naţional de Statistică şi de Ministerul Educaţiei Naționale şi devin parte din Anuarul Statistic şi din raportul anual de evaluare al Ministerului Educaţiei Naționale.
Toţi absolvenţii învăţământului gimnazial, primesc certificat de absolvire si foaia matricolă, parte a portofoliului educațional. Aceasta este emisă de unitatea de învăţământ şi listează toate disciplinele studiate în clasele V-VIII cu mediile anuale corespunzătoare, precum şi mediile anuale generale pentru fiecare clasă. Pentru elevii care nu îşi continuă studiile în aceeaşi unitate de învăţământ, foaia matricolă este în mod obligatoriu transmisă unităţii de învăţământ în care s-a mutat fiecare elev.