Dumitrașcu Cornelia Diana / Grădinița ”101 Dalmațieni”, Sector 4, București

EVALUAREA ÎN ÎNVAȚĂMANTUL PREUNIVERSITAR – ÎNTRE MODERN ȘI TRADIȚIONAL. METODE, TEHNICI, STRATEGII

Evaluarea reprezintă un element esenţial, indispensabil al procesului instructiv-educativ, deoarece permite cadrului didactic să aprecieze gradul în care au fost atinse obiectivele propuse spre realizare, precum şi progresul celui educat, oferind, astfel, o bază ştiinţifică pentru acţiuni ameliorative în perspectiva proiectării de noi obiective.
Evaluarea în grădiniţă este o acţiune de cunoaştere a copilului şi urmăreşte progresul acestuia în raport cu el însuşi.
Pentru stabilirea unei imagini clare şi corecte asupra performanţelor copiilor, se aplică mai multe forme ale evaluării didactice: evaluare inițială,evaluare formativă/continuă, evaluare sumativă/ finală.
EVALUAREA INIŢIALĂ /PREDICTIVĂ se desfăşoară la început de an şcolar,la integrarea copilului în grupa respectivă sau la începutul unui program de imstruire. Ea realizează cele trei funcții generale: funcția de constatare ce permite cunoașterea nivelului de dezvoltare cognitivă, interese,cunoștințe anterioare,deprinedri intelectuale și de predicție- sugerează strategii adecvate care să permită copilului obținerea performanței,constituind astefel,o premisă pentru eficiența activității viitoare.
Evaluarea iniţială se desfăşoară nu atît pentru aprecierea performanţelor copiilor, cît pentru a cunoaşte potenţialul de învăţare al acestora, premisele cognitive şi atitudinale necesare organizării activităţilor de învăţare ulterioare.
EVALUAREA FORMATIVĂ /CONTINUĂ se realizează prin observarea comportamentelor, a reacţiilor copiilor în diverse situaţii, spontane şi solicitate, prin proiectarea unor sarcini de învăţare diferenţiate etc., pentru a identifica progresele în rezolvarea unor sarcini cu un grad de complexitate mai înalt.
Evaluarea continuă are rolul de a urmări schimbările comportamentale ale copiilor în timpul învăţării, cadrul didactic avînd posibilitatea de a constata şi aprecia nivelul de însuşire a unor cunoştinţe, deprinderi, tehnici de lucru, îndeplinind în primul rand funcțiile de diagnosticare și de predicție..
EVALUAREA SUMATIVĂ se realizează prin verificări la sfarșitul semestrului ,la sfarșitul anului școlar, precum și la sfarșitul grădiniței cuprinde global finalităţile învăţării: cunoştinţe, comportamente, atitudini de învăţare,indeplinind funcșia de constatare, deierarhizare a rezultatelor.
Evaluarea sumativă, realizată prin probe acţional-practice, scrise, verifică performanţele tuturor copiilor obţinute în raport cu obiectivele de referinţă ale unităţii de conţinut. Aprecierea progresului se face în comparaţie cu achiziţiile înregistrate în momentele anterioare ale instruirii (evaluarea iniţială).
Evaluarea se realizează prin diverse metode/tehnici: jocul didactic, exerciţiul, convorbirea, observația (ce face copilul, cum face, cum participă, cum reacţionează, ce relaţii stabileşte, cum comunică, cum vorbeşte cu alţii – colegi, cadru didactic, adulţi, cum se comportă în diverse situaţii, cum utilizează materialele), fişe individuale/teste, analiza produselor activităţii (desene, colaje, aplicaţii, construcţii din diverse materiale, povestioare compuse, fotografii, albume/cărţi elaborate, litere, cifre scrise, propoziţii alcătuite), portofoliul (include produse ale copilului realizate în timp, date despre copil, notiţe ale observărilor, fişa de evaluare a copilului, fişe individuale/teste, înregistrări video/audio, conversaţii ale copilului).
Metodele/tehnicile de evaluare presupun o îmbinare a muncii frontale cu munca individuală şi constituie instrumente specifice în evaluarea formativă. Fişele individuale permit diferenţierea actului de învăţare.
O metodă de evaluare a activităţii şi a produselor copiilor este Turul galeriei. În fiecare arie/centru, copiii decid cine va prezenta cele realizate colegilor. Pentru a vorbi despre produsele obţinute, copiii trebuie să ia cunoştinţă, la începutul activităţii, de obiectivele/sarcinile propuse spre realizare. De exemplu: aria Construcţii – copiii descriu construcţia executată, cîte etaje are (dacă este cazul), materialele folosite (cărămizi, cuburi, piramide), de ce culoare/formă/mărime sînt acestea. Pot fi adresate şi întrebări suplimentare: Cum aţi lucrat: individual, in perechi, in grup mic? Cum v-aţi simţit atunci cind aţi finalizat construcţia? etc. Astfel, prin rotaţie, copiii din fiecare arie/centru prezintă produsul obţinut. La sfarşit, educatoarea va aprecia activitatea tuturor copiilor.
Şi metoda Explozia stelară poate fi aplicată pentru evaluarea activităţii copiilor. Un reprezentant din fiecare arie/centru va extrage o steluţă pe care este scrisă o întrebare. Copiii din centrul Bibliotecă sunt solicitaţi să aleagă grupul căruia îi vor pune întrebări. Astfel, copiii dintr-o arie/un centru adresează întrebări colegilor din altă arie/alt centru. De exemplu, pentru întrebarea Ce? – Ce aţi făcut? Ce veţi face cu ea? Ce materiale aţi folosit? etc. După adresarea de către grup a tuturor celor 5 întrebări prevăzute de tehnica respectivă, le vine randul copiilor să formuleze întrebări cu unul din cuvintele-cheie: Ce animale aţi desenat/modelat/aplicat? Cine ingrijeşte de animale? Cum numim printr-un cuvint toate aceste animale? De ce trebuie ocrotite/ingrijite animalele? Ce animale ne dau lapte? Cum vă simţiţi? etc. Astfel, prin intermediul acestei tehnici, copiii vor afla ce au făcut colegii lor, precum şi cu ce, cum, de ce, pentru cine.
Astfel de metode de evaluare a activităţii pe arii/centre ca Turul galeriei, Explozia stelară, Interviul oferă posibilitatea de a stabili gradul de realizare a unor obiective, a unor sarcini de către copiii care nu au lucrat în aceste arii/centre, pentru că, deşi se recomandă participarea copiilor la activităţile din toate centrele, acest lucru nu este întotdeauna posibil.