CONDURACHE MARIA NICOLETA / Școala Gimnazială BOGDAN VODĂ, Câmpulung Moldovenesc

EVALUAREA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSIAR între modern și tradițional
METODE, TEHNICI, STRATEGII

“Important este să nu te oprești niciodată din a-ți pune întrebări” (Albert Einstein)
Pentru ca întreg procesul de predare- învățare- evaluare a cunoștințelor la orice nivel sau disciplină să fie cât mai eficient, trebuie să ne îndreptăm atenția asupra metodelor, tehnicilor și instrumentelor pe care le folosim. Îmbinând în mod original metodele tradiționale cu metodele moderne, care sunt atractive, incitante, stimulative va crește calitatea actului educativ.
În activitatea la clasă folosesc frecvent metoda R.A.I. ( Răspunde- Aruncă- Întreabă), deoarece aceasta stimulează şi dezvoltă capacitatea elevilor de a comunica. Prin întrebările şi răspunsurile formulate de elevi descopăr ce cunoștințe sunt fixate și unde este nevoie să revin. În cazul răspunsurilor incomplete intervin cu explicații și exemple pentru ca aceștia să nu rămână cu lacune.
Evaluarea realizată prin intermediul acestei metode implică respectarea unor etape și folosirea unei mingi de burete sau a unei jucării de pluș ( mascota clasei). După precizarea temei evaluate se va desemna elevul care începe printr-o ghicitoare sau numărătoare. Acesta formulează o întrebare şi aruncă mingea/ jucăria către un coleg care va preciza răspunsul. La rândul său, acesta va arunca mingea/ jucăria altui coleg, adresându-i o nouă întrebare până la finalul jocului. Pe durata jocului elevul care nu va putea oferi răspunsul corect la întrebare va ieşi din „joc”, răspunsul corect fiind specificat de cel ce a formulat întrebarea. Acesta are dreptul de a mai adresa o întrebare, iar în cazul în care nici el nu cunoaşte răspunsul corect, va părăsi „jocul” în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea. În „joc” vor rămâne numai elevii care demonstrează că deţin cunoştinţe solide în legătură cu tema evaluată. Profesorul atenţionează elevii în ceea ce priveşte necesitatea varierii tipurilor de întrebări şi a gradării lor ca dificultate. La final se clarifică eventualele întrebări rămase fără răspuns de către profesor sau de către cei care au părăsit jocul și au creat un grup de ameliorare, unde se informează despre tema evaluată. Profesorul -observator identifică eventualele carențe în pregătirea elevilor şi astfel poate optimiza procesul de predare învățare pentru a îmbunătăţi performanţele acestora.
Deși jocul poate dura destul de mult timp și aduce în clasă o aparentă dezordine, răspunsurile incomplete sau incorecte monitorizate cu atenţie de către profesor duc la o diagnoză a nivelului de cunoaștere asupra temei. Elevii sunt încurajați să accepte că sunt diferiți și că unii au nevoie de mai mult timp pentru formularea întrebărilor/răspunsurilor.
Elementele de joc asociate acestei metode transformă demersul evaluativ într-o activitate plăcută, atractivă, stimulativă pentru elevi. Având rol constativ ameliorativ fără a implica notarea prin calificativ, jocul, elimină stările emoționale și promovează atât interevaluarea cât şi interînvăţarea și permite realizarea unui feedback operativ.
Metodă R.A.I. contribuie la formarea şi consolidarea deprinderii de ascultare activă, formarea şi dezvoltarea capacităţii reflective și a competenţelor de evaluare / autoevaluare, dezvoltarea capacității argumentative, a competenţelor de relaţionare și de comunicare.

“Nu căuta răspunsuri imposibile. Mai bine schimbă întrebările.“ Confucius