Boabeș Nicoleta / Școala Gimnazială Nr. 2 Sebeș, Alba

Evaluarea în învățămantul preuniversitar – între modern și tradițional
Jocul didactic


Evaluarea școlară este un moment important în procesul de predare-învățare, atât pentru profesori cât și pentru elevi. În urma evaluării, profesorul obține informații despre stadiul de pregătire al elevilor și despre nevoile lor de învățare. Pe baza acestora se poate organiza în mod obiectiv desfășurarea ulterioară a demersului educativ, astfel încât elevii să înregistreze un progres în procesul de dobândire a competențelor. Evaluarea cunoștințelor sau a deprinderilor elevilor „este un act integrat activității pedagogice” (Cucoș, 2008: 34), parte integrantă a învățării care contribuie la reușita școlară.
Momentul evaluării trebuie să fie pentru elevi o experiență pozitivă, constructivă, care le dă posibilitatea să-și pună la încercare cunoștințele și deprinderile. Prin evaluare se dezvoltă o puternică motivație intrinsecă cu rol important și pentru activitățile de învățare viitoare. Realitatea demonstrează însă că evaluarea școlară este în strânsă legătură cu emoții negative precum stresul, frica, nesiguranța și presiunea notelor. În contextul învățării interactive centrate pe elev, profesorii trebuie să ia în considerare metode și tehnici de evaluare moderne care să asigure un feedback orientat spre reușite.
În ceea ce privește evaluarea cunoștințelor și a competențelor în învățarea limbilor străine- limba germana, o metodă modernă, interactivă este jocul lingvistic (Sprachlernspiel). Acesta contribuie în mod eficient la asimilarea, consolidarea și recapitularea cunoștințelor de vocabular, gramatică sau pronunție, la exersarea deprinderilor de comunicare (Lesen, Hören, Sprechen, Schreiben) și asigură totodată un feedback informativ și corectiv. Aspectul cognitiv, afectiv și social al jocurilor didactice evidențiază complexitatea avantajelor integrării acestei tehnici de exersare în procesul de predare-învățare a limbii germana ca limbă străină.
Atmosfera pozitivă, starea de bucurie, entuziasmul, spontaneitatea, concurența specifica jocului întrețin interesul elevilor care astfel sunt implicați activ și motivați intrinsec în atingerea obiectivelor de învățare. Klippel (1980: 12, apud Kilp 2010: 99) subliniază importanța acestui aspect: „Wer freudig spielt, übt auch effektiv. Eine angstfreie, sowohl entspannte als auch positiv gespannte Atmosphäre ist äußerst lernfördernd.“
Dauvillier/Lévy-Hillerich (2004: 36 f.) susțin că evaluarea este asigurată de însuși sistemul de reguli al jocului. Respectarea lor permite jocului să continue, oferă un feedback și posibilitatea autoevaluării. Acest lucru promovează încrederea în sine și susține autonomia elevului. În didactica jocului didactic se subliniază faptul că evaluarea nu trebuie să perturbe sau să întrerupă desfășurarea jocului. De aceea aspectele ce țin de feedback (corectarea greșelilor sau evidențierea reușitelor) se discută numai dupa terminarea acestuia. În timpul jocului, profesorul observă activitatea elevilor și poate completa o fișă de observare (obiectivele urmărite în funcție de conținut, greșeli frecvente, cursivitate, folosirea limbii străine pe parcursul jocului, respectarea timpului etc.). Activitatea poate fi urmărită individual pentru fiecare elev sau colectiv, pentru un grup de elevi.
Un exemplu de joc didactic întâlnit și recomandat in diverse lucrări de specialitate pentru exersarea și recapitularea structurilor gramaticale este jocul cu zarul (Würfelspiel). În învățarea limbii germane elevii întâmpină greutăți la formarea verbului la perfect compus și la poziționarea predicatului exprimat printr-un verb la perfectul compus. Organizarea unui joc cu zarul poate fi o variantă pentru exersarea dar și verificarea cunoștințelor referitoare la modul de formare și de folosire în propozitie a perfectului compus.

Denumirea jocului: Würfelspiel: „Die letzte Woche“
Nivelul: A1, clasa a VII-a L2
Forma de organizare: activitate în perechi
Durata: 15-20 minute
Materialul necesar: zar, cartonașe-Motoren (verbele pe care elevii trebuie să le conjuge la perfectul compus în funcție de numărul zarului), cartonașe-Passagieren (alte părți de propoziție- timp, loc etc.)
Descrierea jocului: Punctele zarului corespund celor 6 forme de pronume personal (ich, du, er/sie/es, wir, ihr, sie/Sie). Cartonașele- Motoren (verbele) și cartonașelor-Passagieren (alte părți de propoziție- timp, loc etc.) sunt așezate în două pachete cu fața în jos. Fiecare elev spune două cifre. Cine spune cifra mai mare începe jocul. Elevul care începe jocul dă cu zarul. Punctele zarului stabilesc subiectul propoziției (exemplu: doua puncte- „du“). Ia un cartonaș din fiecare pachet și formulează o propoziție la perfectul compus (exemplu: „schwimmen“/ „am Nachmittag”; Propoziție: Du hast am Nachmittag geschwommen.) Jucătorul primește 2 puncte pentru propoziția corectă, iar daca este corectă doar forma de perfect compus, primește un punct. Jocul se termină cand nu mai sunt cartonașe. Cine are mai multe puncte este câștigătorul jocului.

Bibliografie:
Cucos, Constantin: Teoria si metodologia evaluarii. Iasi. Polirom, 2008.
Dauvillier, Christa/Lévy-Hillerich, Dorothea: Spiele im Deutschuntericht. München 2004.
Kilp, Elóide: Spiele für den Fremdsprachenunterricht. Tübingen 2010.