EVALUARE 2022

BĂDESCU MIHAELA / ȘC. GIMN. ”ION I. GRAURE” BĂLTENI

Evaluarea randamentului școlar
Procesul instructiv-educativ presupune două activități fundamentale: predarea/ comunicarea/ transmiterea informațiilor/conținuturilor și însușirea acestora. Acumulare, asimilarea informațiilor, atingerea obiectivelor operaționale și a competențelor se verifică prin procesul de evaluare.
A evalua presupune a verifica dacă elevii și-au însușit informațiile, dacă au atins competențele, dar și dacă metodele de predare- învățare au dat randament și au fost eficiente.
Evaluarea are mai multe funcții:
- funcția diagnostică (presupune identificarea dificultăților, a lacunelor elevilor, urmând apoi îndepărtarea acestora);
- funcția prognostică (are rolul de a evidenția rezultatele elevilor, are rol în orientarea școlară).
 Evaluarea poate reprezenta și o sursă de motivație a elevilor. În cazul elevilor mei scot în evidență orice evoluție, oricât de mică deoarece îi motivează pe elevi, iar aceștia își doresc să fie scoși în evidență cu lucrurile bune pe care le fac. Trebuie să ținem cont că nu toți copiii dispun de aceeași zestre genetică în ceea ce privește inteligența și că fiecare elev are propriul ritm de acumulare a informațiilor. 
 De asemenea, elevii sunt ierarhizați în funcție de rezultatele avute la evaluările naționale pentru a intra la un liceu/o facultate. 
 Evaluarea nu ne oferă informații doar despre cunoștințele elevilor, ci ne ajută să ne dăm seama dacă procesul instructiv- educativ a fost unul eficient sau nu.
 De-a lungul unui an școlar aplicăm trei tipuri de evaluare:
- evaluarea inițială (ne ajută să vedem care sunt cunoștințele elevilor la începutul anului școlar și, în funcție de aceste rezultate, ne vom stabili drumul pe care trebuie să mergem pentru a atinge competențele din programele școlare; planificările se nu doar în funcție de programa școlară, ci și în funcție de aceste rezultate);
- evaluarea continuă/formativă (se realizează pe întregul anului școlar pentru a verifica eficiența metodelor de predare-învățare alese și pentru a verifica dacă elevii și-au însușit conținuturile, au atins obiectivele);
- evaluarea finală/sumativă (se realizează la finalul anului sau semestrului școlar și ne ajută să stabilim progresul/regresul elevului).
 Metodele de evaluare se împart în două categorii:
- tradiționale ( orale, scrise, practice);
- alternative (investigația, portofoliul, proiectul).
 În cadrul orelor de matematică și explorarea mediului (clasele pregătitoare, I și a II-a) și matematică (clasele a III-a și a IV-a) putem aplica atât metode tradiționale, cât și metode alternative.
 Evaluarea orală consider că se realizează în fiecare oră de curs. La fiecare activitate verificăm dacă elevii au înțeles noțiunile predate cu ajutorul întrebărilor orale, cu ajutorul conversațiilor legate de tema predată. Probele scrise sunt reprezentate de testele de evaluare care nu ajută să notăm exact ce știe fiecare elev și să identificăm lacunele fiecăruia pentru aputea merge la următoarea temă de parcurs sau să mai rămânem la aceeași temă. După fiecare test de evaluare, eu fac și oră/ore de remediere, dacă este cazul, pentru a discuta exercițiile/itemii unde au întâmpinat dificultăți. 
 Itemii dintr-un test de evaluare la matematică pot fi de cele trei feluri:
- itemi obiectivi;
- itemi semiobiectivi;
- itemi subiectivi.
 De asemenea, folosesc și portofoliul. Elevii au teme/fișe de rezolvat și de atașat la portofoliu. Verific fișele (pentru a știi dacă au atins obiectivele) și lucrăm pe acele teme dacă este cazul. Fișele se depun la portofoliu. De asemenea, la portofoliu adaugă fișe de lucru pe care le-au rezolvat în plus. La sfârșitul semestrului notez aceste protofolii.
 În ciclul primar notarea se face cu ajutorul calificativelor: foarte bine, bine, suficient, insuficient. 
 Din punctul meu de vedere, această notare nu este eficientă. Dacă la clasele I și a II-a am putea spune că folosim calificativele pentru a nu demotiva elevul, pentru a nu face o ierarhizare a elevilor și a nu-i demoraliza, în clasele a III-a și a IV-a mi se pare total ineficientă. de exemplu, o lucrare corectă în totalitate, fără greșeală, are același calificativ ca un elev care ar fi obținut 85 de puncte dacă am nota cu ajutorul punctajelor. Astfel, copilul care ar avea 85 puncte vede că are tot calificativul FB și consideră că a obținut notă maximă așa că el va considera că efortul depus a fost suficient. De asemenea, această  diferență îl va demotiva pe elevul care ar fi obținut 100 de puncte și nu se va strădui în continuare să învețe. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *