MARINICA AMĂRIUȚEI / GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL BUHĂCENI

Evaluarea între tradițional și modern

Noile schimbări apărute în învăţământul preşcolar privind modalităţile de predare care să aşeze în centrul actului educaţional copilul şi interesele acestuia impun şi noi strategii de evaluare. Dacă în actul predării, educatoarea poate utiliza cu succes metode activparticipative, evaluarea, la rândul său, trebuie să fie coerentă cu noile strategii de predare-învăţare, fapt pentru care au apărut metodele interactive de evaluare. 
Activitatea didactică modernă este centrată pe demersuri intelectuale interdisciplinare şi afectiv-emoţionale, educatoarea urmărind realizarea unor obiective interdisciplinare, ca de exemplu: să culeagă informaţii despre o temă dată, să identifice, să rezolve probleme diferite, să realizeze conexiuni. Astfel, obiectivele evaluării trebuie să fie în concordanţă cu obiectivele interdisciplinare ale actului predării.
„Spre deosebire de metodele tradiţionale care realizează evaluarea rezultatelor şcolare obţinute pe un timp limitat şi în legătură cu o arie mai mare sau mai mică de conţinut, dar oricum definită – metodele alternative de evaluare prezintă cel puţin două caracteristici: pe de o parte, realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legătură cu instruirea/învăţarea, de multe ori concomitent cu aceasta; pe de altă parte, ele privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai îndelungată, care vizează formarea unor capacităţi, dobândirea de competenţe şi mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învăţare.” (Radu, 2000, 223-224).
Printre metodele şi procedeele interactive de fixare şi evaluare a cunoştinţelor utilizate în grădiniţă, se înscriu următoarele:  
- Turul galeriei
- Scaunul autorului
- Piramida
- Ghicitorile
- Ciorchinele
- Diagrama Venn
- Harta conceptuală / cognitivă,
- Metoda colţurilor
- Philips 6-6
- Cubul
- Cvintetul
- R.A.I. ( Răspunde. Aruncă. Interoghează.)
- Jurnalul grupei

Copilul nu trebuie să perceapă evaluarea ca pe o sancțiune, ca pe un fel de pedeapsă a procesului educativ, ci trebuie să vadă evaluarea ca pe ceva normal, la fel ca şi pe celelalte componente ale procesului de învăţământ - predarea şi învăţarea - şi să conştientizeze necesitatea ei. Metodele de evaluare moderne oferă posibilitatea de a elimina aceste posibile erori, dacă nu în totalitate, măcar parţial, prin faptul că ele pot fi utilizate aproape oricând şi oricât timp este necesar, ne permit mai multe demonstraţii ale competenţelor, ale creativităţii copiilor şi contribuie la dezvoltarea personalității. Prin utilizarea unor  metode alternative de evaluare, sunt apreciate și aspecte de natură psihologică, sociologică și pedagogică ale evaluării, ce au un impact semnificativ asupra nivelului performanțelor școlare ale copiilor, determinându-i și motivându-i să participe mai activ și cu mai mare plăcere în realizarea procesului învățării. Performanțele copiilor se îmbunătățesc dacă aceștia constată că le este apreciat efortul depus, abilitățile și experiența personală, participarea și implicarea în rezolvarea sarcinilor școlare.  
Metodele alternative, care se asociază în mai mare măsură pedagogiei competențelor, permit atât cadrului didactic, cât și copilului, oportunitatea de a îmbina funcțiile formativă, informativă și acțională a evaluării, în condițiile în care evaluările naționale și comparative internaționale pun accentul pe ce pot să facă copilii cu ceea ce au învățat.

Bibliografie:

Albu, M., 2000, Metode şi instrumente de evaluare în psihologie, Editura Argonaut, Cluj-Napoca,
Bocoş, Muşata, 2002,  Instruirea interactivă, Presa Universitară Clujeană,
Cerghit, Ioan, 2002, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Aramis,
Cerghit, Ioan, Bunescu, Vasile, 1988, Metodologia instruirii, in Curs de pedagogie, Universitatea Bucureşti.
Creţu, Virginia, Ionescu, M., 1982, Mijloacele de învăţământ, in Didactica (coord. D. Salade), E.D.P., Bucureşti.
Cristea, S., 1996, Pedagogie generală. Managementul educaţiei, E.D.P., Bucureşti.
Cucoş, Constantin, 2008, Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, Iaşi.