EVALUARE 2022

Agapciuc Ana-Maria

Şcoala Gimnazială Nr. 38 „Dimitrie Cantemir” Constanţa

Evaluarea în orele de limba şi literatura română: textul liric, poezia eminesciană – o abordare la clasele 0 – II

Opera lui Eminescu este actul de identitate universală a neamului, este expresia monumentală a geniului creator al poporului nostru, sinteză a spiritului autohton.
Copiilor le plac poeziile, le învaţă cu plăcere şi uşor. Încă de la vârsta preşcolară ei sunt atraşi de ritmul şi muzicalitatea versurilor. Citirea lor expresivă, perceperea ritmului şi a rimei provoacă la elevi vii emoţii, contribuie la educarea lor estetică. O analiză temeinică a conţinutului şi a formei poeziilor contribuie la îmbogăţirea reprezentărilor elevilor, la îmbogăţirea vocabularului lor cu expresii frumoase.
În ceea ce priveşte receptarea operei de artă – un domeniu practic nelimitat de investigaţie şi analiză – există un oarecare procent de depersonalizare, de abandonare la contactul cu opera de artă. Chiar din primul moment aceasta cucereşte, impunând celui care vine în legătură cu ea un anumit climat afectiv, un tip aparte de asociaţii, o reacţie senzorială unică. Teste psihologice efectuate pe diverşi subiecţi au relevat faptul că receptorul este impresionat la început de aspectul sensibil al operei (ex.: ritmul şi rima unei poezii, o imagine artistică). Reprezentarea, pătrunderea mesajului ideatic, valorizarea operei se produc ulterior, fiind determinate nu numai de gradul de concentrare al contemplatorului, de perspicacitatea lui, ci şi de timpul de receptare. Spontaneitatea, specifică actului receptării, se asociază cu libertatea, în sensul eliberării de idei preconcepute despre operă sau despre autorul ei, al abandonării prejudecăţilor de orice natură. Opera de artă îl apropie pe om de el însuşi, de ceea ce este omenesc, îl descătuşează de prejudecăţi şi-i insuflă încredere în forţele sale creatoare. Ea poate fi considerată o şcoală a frumosului, infiltrată în toate domeniile vieţii, devenind o necesitate resimţită de fiecare dintre noi. Nu atât rolul ei instructiv, cât cel formativ-educativ este cel căutat şi preţuit. Receptivitatea şi sensibilitatea copilului pentru frumos se
cer cultivate cu răbdare şi pricepere, pentru a deveni însuşiri statornice ale personalităţii fiecăruia. În clasa pregătitoare, putem studia poezia „Somnoroase păsărele”. Elevii percep sunetul apei în două ipostaze: apa izvoarelor, care are glas (imagine artistică auditivă), ea „suspină” (aliteraţia z – s sugerează sonor acest lucru şi-i stimulăm pe copii să rostescă cu voce tare aceste versuri spre a descoperi sunetul
apei). Cea de-a doua ipostază este apa lacului, pe care lebăda pluteşte printre trestii – o imagine vizuală foarte plastică. Elevii îşi imaginează cu mai multă uşurinţă ceea ce văd şi aud, iar poezia eminesciană este bogată în imagini vizuale şi auditive. Elevii pot realiza lucrări plastice inspirate de versurile eminesciene – fiecare strofă putând fi ilustrată ȋn mod distinct ȋntr-o activitate pe grupe. Evaluarea acestor lucrări este o
evaluare alternativă.
La clasa I, putem studia poezia „Cu penetul ca sideful” – poezie prin care dezvoltăm dragostea elevilor pentru gingaşa lume a vieţuitoarelor. Imaginea porumbiţei adormite cu căpşorul sub aripă este de o mare frumuseţe. Alături de imaginile predominant vizuale, elevii vor fi solicitaţi să descopere şi imaginile auditive. Apa are rolul de a oferi fundalul sonor al scenei: singura imagine artistică auditivă este cea a râului care „se frământă-n pietricele” (din nou observăm aliteraţia f – r – ce, care sugerează sunetul curgerii râului. Evaluarea la aceste lecţiieste formativă, constând în chestionări orale, evaluarea felului în care elevii au răspuns la temele scrise. Folosirea metodei cubului, cu cele şase sarcini (Compară!; Descrie!; Observă şi spune!; Completează!; Desenează!; Stabileşte corespondenţa!) pentru conţinutul poeziei.
În clasa a II-a studiem poezia „La mijloc de codru…” – în care elementul central al poeziei este, din nou, apa – de data aceasta a bălţii de lângă luminiş. Înţelegerea textului este foarte importantă, de aici elevii putând să vizualizeze imaginile prezentate de poet. Natura se relevă treptat: de la mijloc de codru la huceagul de aluniş şi la voiosul luminiş care se află lângă o baltă – în oglinda căreia s-au reflectat, în timp, multe minunăţii. Apa este personificată: ea se leagănă din adâncuri şi se pătrunde de imagini pe care le-a reflectat în oglinda ei de-a lungul vremii: elemente ale lumii astrale – luna, soarele şi stelele –, ale celei animale – păsările călătoare şi rândurelele –, realizând, firesc, trecerea către amintirea chipului dragei poetului, chip reflectat în oglinda apei. Elevii sunt stimulaţi să observe ritmul versurilor, asemănător poeziilor populare.

Ca evaluare, am ales metoda cadranelor, cu patru sarcini:
1. Alege elementele naturii din poezie!;
2. Completează însuşirile: codrului, luminişului, trestiei;
3. Găseşte cuvinte cu înţeles opus cu al următoarelor: voios, înalt, des;
4. Desenează ce ţi-a plăcut cel mai mult din conţinutul poeziei!
Din metodele pe care le putem folosi, în afara lecturii interpretative, se numără: explozia stelară (elevii formulează întrebări legate de conţinutul studiat, pornind de la cuvintele: cine?, ce?, unde?, când?, cum?), metoda cubului (cu diferite sarcini – pe feţele cubului: descrie!, compară!, analizează!, asociază!,
argumentează!) şi metoda ciorchinelui. Pentru a fixa elementele studiate, vom utiliza Lapbook-ul: pe un carton color A4, elevii decupează fişe (fie pliante) ȋn forma dorită, pe care, apoi rezolvă sarcinile cerute, pe tema studiată – activităţile fiind integrate. Aceste fişe sunt lipite pe cartonul colorat – Lapbook. Evaluarea este, de asemenea, alternativă. Toate aceste exemple le putem ultiliza în lecţiile propriu-zise, dar şi în activităţile extracurriculare dedicate naşterii sau trecerii în nefiinţă a poetului nepereche. Concursuri de recitare de poezie eminesciană, concursuri de desene pe asfalt – inspirate de versurile eminesciene, expoziţii de desene, picturi, colaje – inspirate de versurile marelui poet.
Întâlnirea elevilor cu opera eminesciană este şi poate deveni un adevărat eveniment. Pătrunderea în atmosfera versurilor eminesciene şi bucuria reîntâlnirii cu opera Luceafărului se cultivă atât prin prin lecţiile de limba şi literatura română, cât şi prin activităţile extracurriculare, evaluarea acestora îtregind portofoliul elevilor.
Bibliografie:

  1. Duţu, Olga – Didactica limbii române şi comunicării în ciclul primar, Editura Europolis, Constanţa, 2002.
  2. Duţu, Olga – Literatura română şi literatura pentru copii. Note de curs. Editura Europolis, Constanţa, 2000.
  3. Eminescu, Mihai – Basme, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1987.
  4. Eminescu, Mihai – Poezii, Editura Jurnalul Naţional, Bucureşti, 2010.
  5. Mîndru, Elena; Borbeli Lucica; Filip, Doina; Gall, Magdalena; Niculae, Areta; Nemţoc, Mirela; Todoruţ, Delia; Topoliceanu, Floricica – Strategii didactice interactive. Exemple din practica didactică, Editura D. P. H. Bucureşti, 2010.
  6. Salade, Dumitru – Educaţia artistică – cerinţă a personalităţii contemporane în Educaţia prin artă şi literatură. Studii. E.D.P., Bucureşti, 1973.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *